PAUN CIPRIAN. DE FACTO et DE JURE

Rovana Plumb se joaca de-a pompierul fara sa fie foc

2012-01-21T19:59:00.002+02:00

Din ciclul "Daca Taceati...EUROPENOLOG ramaneati".... Stimata doamna EUROPARLAMENTAR, va comunic pe aceasta cale in calitate de cadru didactic ce predau drept european, ca Rezolutiile Parlamentului European au EXCLUSIV un caracter de recomandare. Astfel, prin Rezolutie a Parlamentului European nu se poate suspenda dreptul de vot in Consiliul European si blocarea fondurilor europene. Aceasta doamna incaseaza indemnizatie de la Parlamentul European din anul 2007 SI NU CUNOASTE care sunt competentele Parlamentul European.
Domnule Profesor Nastase, domnule profesor Severin, domnule profesor Sova, din respect pentru activitatea dumneavoastra didactica VA ROG oferiti-i doamnei PLUMB sansa unui curs de Institutii Europene.

Iata ce ne spunea doamna PLUMB, http://www.puterea.ro/articol/rovana_plumb_ameninta_cu_o_rezolutie_in_pe

Prevederile art. 7 din Tratatul privind functionarea UE prevede

(1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a
Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de
patru cincimi din membrii săi, poate să constate existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor
prevăzute la articolul 2, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul
audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură.
Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.
(2) Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau
a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei
încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce
a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.
(3) În cazul în care a fost făcută constatarea menționată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu
majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză
în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui
stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ține seama de eventualele consecințe ale unei astfel de
suspendări asupra drepturilor și obligațiilor persoanelor fizice și juridice.
30.3.2010 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 83/19 ROObligațiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul tratatelor rămân obligatorii în orice
situație pentru statul membru respectiv.
(4) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide ulterior să modifice sau să revoce
măsurile luate în temeiul alineatului (3), ca răspuns la modificarea situației care l-a determinat să
impună măsurile respective.
(5) Modalitățile de vot care, în înțelesul prezentului articol, se aplică Parlamentului European,
Consiliului European și Consiliului sunt prevăzute la articolul 354 din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene.

Art.2 prevede urmatoarele,
Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității,
statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor
care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată
prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.

deci NICI O SANSA, asa ca cei care trebuie sa primeasca rambursari din fonduri europene sau cei care vor sa acceseze aceste sume, pot sta linistiti!

Cele doua Romanii

2012-01-15T13:49:00.003+02:00

In anul 2004, Adrian Nastase vorbea despre cele Romanii. ROmania tacuta si Romania vocala. Suntem o natiune divizata. In timp de unii romani naufragiau pe un vas de croaziera altii indurau frig pentru a-si striga nemultumirea in Piata Universitatii. In timp ce unii beau bere la Carul cu Bere sau se pregateau de cheful de Sambata din Bamboo si din Frateli , altii se luptau cu jandarmii in Piata Universitatii. In Auchan erau azi mai multe persoane decat cele care protestau in Piata Unirii impotriva presedintelui Romaniei. Nevoia de protest a romanilor e evidenta. Fie ca este vorba de membri ai galeriilor , fie ca e vorba de profesori universitari sau de actori, protestul este un demers civic. Organizat sau nu, protestul are tot timpul o conotatie clar politica. In timp ce in Marea Britanie, Spania, Germania, Ungaria, SUA - New York erau zeci de mii de oameni pe strazi in Romania erau cateva sute sau mii. Putem accepta ca este inceput. Oamenii traiesc o angoasa contemporana generata de frica de a-si pierde locul de munca, de a nu mai avea resursele necesare pentru a trai. Dincolo de manipulari, incitari la violenta (in special la OTV unde Dan Diaconescu anunta zeci de morti si raniti !!!!! si ca s-au operat peste 2000 de arestari) ramane imaginea oamenilor simpli in cautarea unor solutii pentru supravietuire.

Ei nu cer lucruri complexe, ci exclusiv sansa de a trai mai bine. Daca USL se va bucura , face o mare greseala. Oamenii din piata nu mai cred in partide, nu mai cred in sindicate , cred doar in exaltarea publica. Din pacate pentru ei , contextul international este extraordinar de dificil. Orice noua structura de conducere politica va avea nevoie de Acordul Stand By cu FMI si va fi cenzurata in politicile macroeconomice de cresteri ale salariilor.

Luptele de strada vor continua. Pe langa grupurile dezavantajate social, pe langa oamenii cu optiuni politice clar definite de inalturare a PDL prin forta strazii de la guvernare, se vor adauga si revolutionarii cei carora li s-au redus beneficiile in luna decembrie a anului 2011 , sindicalistii si cel mai probabil multi pensionari. Vremea insa nu va tine cu protestatarii, zilele urmatoare anuntandu-se ninsori si frig. Stuentii intra saptamana viitoare in sesiune , iar Europa e in plina criza a datoriilor. Astfel, daca azi nu se vor strange peste 20.000 in Piata Universitatii , Guvernul va mai rezista inca 2 luni. Din pacate, reforma statului si a sistemelor produce foarte multa durere sociala. Capitalismul romanesc in forma sa neoliberala genereaza multa inechitate pentru generatia care nu reuseste sa inteleaga economia de piata.

Vreme de 20 de ani ne-am invatat sa sa le spunem oamenilor ca va fi mai bine, fara sa ii invatam cum sa se schimbe pentru a reusi sa traiasca mai bine. Guvernele postdecembriste i-a invatat cu plati compensatorii , cu ajutoare sociale si cu pomeni electorale. Astfel, starea lor s-a mentiunut la limita supravietuirii fara a exista perspective. Reforma serviciilor sociale inseamna insa si o redefinire a alocarilor sociale. Iar oamenii acestia, multi dintre ei aproape de varsta pensionarii sau chiar pensionari raman fara resurse in prag de iarna. Lipsa de orizonturi ii sperie si Romania celor prosperi , Romania celor care acumuleaza valori li se pare creata prin furt si pe spinarea lor. Clivajul social va genera in ROmania miscari sociale de amploare daca politicile macroeconomice liberale nu vor fi asezonate cu corectii fiscale adecvate. In mod clar, cred ca in contextul social existent trebuie renuntat la cota unica. Ca liberal si ca om de dreapta trebuie sa spun ca am fost unul din marii sustinatori ai acestui sistem fiscal. CU toate acestea dupa o conferinta in 2009 la Viena, si dupa analize detaliate mi-am dat seama ca in perioade de criza solidaritatea fiscala trebuie inlocuita cu sistemul cotelor progresive ca garant al diminuarii clivajelor sociale. Altfel, diferentele intre cele doua ROmanii se vor accentua si vor crea o mare revolta a celor in nevoie.

Regret sincer violentele de strada din Bucuresti si am credinta ca fara agitatori din galeriile de fotbal ar fi ramas doar niste proteste spontane ale unor nemultumirii economice, sociale si politice. Din pacate in Europa in ultimii trei ani miscarea de rezistenta s-a radicalizat.

Cine e insa chemat sa rezolve problemele? Cine poate sa le ofere SINCER oamenilor in nevoie o perspectiva economico-sociala mai buna? In contextul actual cred ca nici o forta politica responsabila. Dan Diaconescu va profita de situatie si va incerca sa isi atraga voturile acestor nemultumiti. Cred ca dincolo de exagererea evenimentelor, hiperbolizate de Antena 3, fortele politice responsabile PDL, USL, UDMR impreuna cu presedintele Romaniei ar trebui sa DIALOGHEZE pentru a gasi solutii in folosul oamenilor care o duc din ce in ce mai greu.

Parerea mea!

despre lipsa increderii in noi

2012-01-14T17:00:00.002+02:00

Majoritatea este tot timpul axfisianta. Statistic si istoric, natiunea romana in Transilvania a rezistat sute de ani mentinand credinta si limba si dezvoltand o cultura a natiunii romane. In paralel , dupa implementarea sistemului fanariot in sistemul politic roman, am adoptat un nou obicei -mimetismul. Ne-am dezvoltat un sistem de anticorpi in a da crezare si incredere liderilor nationali. am promovat printi straini si regi alogeni pentru romanii autohtoni. Dupa Revolutie am preferat sa il repudiem pe Ion Ratiu si Corneliu Coposu , dar am preluat modele politice din alte state. Nu l-am dorit rege pe Mihai I de Romania , dar l-am fi inscaunat fara probleme pe Charles si Camila rege si regina a poporului roman. Am votat un neamt la primaria Sibiului si am sustinut ca doar un neamt poate sa ne ordoneze tara din postura de prim-ministru. dupa ce Mircea Geoana a pierdut alegerile la cateva mii de voturi nu a protestat NIMENI pe strazi. Guvernul ROmaniei s-a transformat in Working Group al FMI sau poligon de incercare si chiar daca s-au taiat salarii de 25%, la cererea FMI, revolta a fost exclusiv mimata. Saptamana aceasta Presedintele Romaniei a fost huiduit, injurat si jignit pentru o polemica cu fondatorul SMURD Raed Arafat cetatean roman de origine palestiniana. Desi ales prin vot popular presedinte, Traian Basescu a pierdut batalia de imagine cu Raed Arafat. Mai avem incredere in noi.....?

De aici o concluzie grava....nu mai avem incredere in noi....

LA MULTI ANI 2012

2012-01-08T11:43:00.001+02:00

Va urez un an nou cat mai bun si multe succese in 2012! Probabil vom avea multe de comentat!

Facebook ca si viata paralela

2011-07-23T22:56:00.002+03:00

Tot mai multi utilizatori acceseaza conturile facebook. Vezi zilnic fete fericite. Oare realitatea este asa cum sustin unii ca este? Sigur nu! Atunci care e rostul imaginii fericirii postate cand stii ca tu traiesti o drama? Care e rolul postarii imaginilor din vacante cand tu te confrunti cu grave probleme financiare?nu inteleg facebookfilosofia! Credem ca e binesi ne cream universul paralele pentruca maine sa fie mai bine.Habar nu am.

DREPTURI SALARIALE ALE MAGISTRATILOR RESPINSE DE LA JUDECARE DE CATRE CEJ

2011-07-08T16:06:00.002+03:00

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a patra)

7 iulie 2011(*)

„Drepturi salariale ale magistraților – Discriminare operată în funcție de apartenența la o categorie socioprofesională sau de locul de muncă – Condiții de despăgubire pentru prejudiciul suferit – Directivele 2000/43/CE și 2000/78/CE – Inaplicabilitate – Inadmisibilitatea cererii de pronunțare a unei hotărâri preliminare”

În cauza C‑310/10,

având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Curtea de Apel Bacău (România), prin decizia din 14 iunie 2010, primită de Curte la 29 iunie 2010, în procedura

Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești

împotriva

Ștefan Agafiței,

Raluca Apetroaei,

Marcel Bărbieru,

Sorin Budeanu,

Luminița Chiagă,

Mihaela Crăciun,

Sorin‑Vasile Curpăn,

Mihaela Dabija,

Mia‑Cristina Damian,

Sorina Danalache,

Oana‑Alina Dogaru,

Geanina Dorneanu,

Adina‑Cătălina Galavan,

Gabriel Grancea,

Mădălina Radu (Hobjilă),

Nicolae Cătălin Iacobuț,

Roxana Lăcătușu,

Sergiu Lupașcu,

Smaranda Maftei,

Silvia Mărmureanu,

Maria Oborocianu,

Simona Panfil,

Oana‑Georgeta Pânzaru,

Laurențiu Păduraru,

Elena Pîrjol‑Năstase,

Ioana Pocovnicu,

Alina Pușcașu,

Cezar Ștefănescu,

Roxana Ștefănescu,

Ciprian Țimiraș,

Cristina Vintilă,

CURTEA (Camera a patra),

compusă din domnul J.‑C. Bonichot, președinte de cameră, domnii K. Schiemann (raportor), L. Bay Larsen, doamna A. Prechal și domnul E. Jarašiūnas, judecători,

avocat general: domnul Y. Bot,

grefier: doamna R. Șereș, administrator,

având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 14 aprilie 2011,

luând în considerare observațiile prezentate:

– pentru guvernul român, reprezentat inițial de domnii A. Popescu și V. Angelescu și ulterior de domnul R. H. Radu și de doamna R.‑I. Munteanu, în calitate de agenți;

– pentru Irlanda, de domnul D. O’Hagan, în calitate de agent, asistat de domnul A. Collins, SC, și de domnul N. Travers, BL;

– pentru Comisia Europeană, de domnul J. Enegren și de doamna L. Bouyon, în calitate de agenți,

având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,

pronunță prezenta

Hotărâre

1 Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare privește interpretarea articolului 15 din Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (JO L 180, p. 22, Ediție specială, 20/vol. 1, p. 19) și a articolului 17 din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 7), precum și consecințele care pot rezulta din supremația dreptului Uniunii în cazul unui conflict între dispozițiile menționate și o reglementare națională sau o decizie a Curții Constituționale.

Cadrul juridic

Reglementarea Uniunii

2 Articolul 1 din Directiva 2000/43 prevede:

„Scopul prezentei directive este de a stabili un cadru pentru combaterea discriminării pe baza rasei sau originii etnice, în vederea punerii în aplicare în statele membre a principiului egalității de tratament.”

3 Articolul 2 alineatul (1) din directiva menționată prevede:

„În sensul prezentei directive, principiul egalității de tratament înseamnă că nu se face o discriminare directă sau indirectă pe baza rasei sau originii etnice.”

4 Articolul 1 din Directiva 2000/78 prevede:

„Prezenta directivă are ca obiectiv stabilirea unui cadru general de combatere a discriminării pe motive de apartenență religioasă sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, în vederea punerii în aplicare, în statele membre, a principiului egalității de tratament.”

5 Articolul 2 alineatul (1) din directiva menționată prevede:

„În sensul prezentei directive, prin principiul egalității de tratament se înțelege absența oricărei discriminări directe sau indirecte, bazate pe unul din motivele menționate la articolul 1.”

6 Articolul 3 din Directivele 2000/43 și 2000/78, intitulat „Domeniul de aplicare”, prevede la alineatul (1) litera (c) că, în limitele competențelor conferite Comunității, directivele se aplică tuturor persoanelor, atât din sectorul public, cât și din cel privat, inclusiv organismelor publice, în ceea ce privește condițiile de angajare și condițiile de muncă, inclusiv concedierile și remunerarea.

7 Articolul 14 litera (a) din Directiva 2000/43 și articolul 16 litera (a) din Directiva 2000/78 prevăd că statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura abrogarea tuturor actelor cu putere de lege și actelor administrative care contravin principiului egalității de tratament.

8 Articolul 15 din Directiva 2000/43 prevede:

„Statele membre trebuie să stabilească norme privind sancțiunile care se aplică în cazul încălcării dispozițiilor de drept intern adoptate în aplicarea prezentei directive și să ia toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile, care pot cuprinde plata de compensații pentru victimă, trebuie să fie eficiente, proporționale și să descurajeze discriminarea. […]”

9 Articolul 17 din Directiva 2000/78 prevede:

„Statele membre stabilesc regimul sancțiunilor aplicabile în cazul nerespectării dispozițiilor naționale adoptate conform prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru asigurarea aplicării acestora. Sancțiunile astfel prevăzute, care pot consta în despăgubirea victimei, trebuie să fie efective, proporționale și disuasive. […]”

Reglementarea națională

10 Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000) vizează în special asigurarea transpunerii în dreptul intern a Directivelor 2000/43 și 2000/78.

11 Potrivit articolului 1 alineatul (2) literele (e) și (i) din Ordonanța nr. 137/2000:

„Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi:

[…]

(e) drepturile economice, sociale și culturale, în special:

(i) dreptul la muncă, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare.”

12 Articolul 2 alineatul (1) din ordonanța menționată prevede:

„Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.”

13 Articolul 27 alineatul (1) din Ordonanța nr. 137/2000 prevede:

„Persoana care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. […]”

14 Prin Deciziile nr. 818-820 din 3 iulie 2008, nr. 1325 din 4 decembrie 2008 și nr. 146 din 25 februarie 2010, Curtea Constituțională a declarat că diverse dispoziții din Ordonanța nr. 137/2000, printre care figurează articolul 27 din aceasta, trebuie considerate neconstituționale, în măsura în care din dispozițiile menționate ar rezulta că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

15 Conform articolului 11 alineatul (1) și punctelor 6-13 de la litera A din anexa 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 45/2007 (denumită în continuare „OUG nr. 27/2006”), procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (denumită în continuare „DNA”) și celor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (denumită în continuare „DIICOT”) li se acordă o salarizare corespunzătoare cu cea a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

16 Din explicațiile oferite de instanța de trimitere reiese că accesul la posturile de procurori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, prin urmare, acordarea unei remunerații corespunzătoare acestei funcții impun, printre altele, ca persoana interesată să îndeplinească criteriul vechimii de opt ani în magistratură, în timp ce această condiție nu este impusă în cazul posturilor de procurori din cadrul DNA și DIICOT.

Acțiunea principală și întrebările preliminare

17 În primă instanță, reclamanții, care sunt magistrați, au sesizat Tribunalul Bacău cu o acțiune formulată, printre altele, în contradictoriu cu însăși instanța menționată, Curtea de Apel Bacău și Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, în vederea obținerii reparării prejudiciului pe care apreciază că l‑au suferit ca urmare a tratamentului discriminatoriu care li s‑ar fi aplicat în materie de remunerare, în considerarea statutului de care beneficiază, sub acest aspect, procurorii din cadrul DNA și DIICOT.

18 Prin sentința civilă din 4 aprilie 2008, Tribunalul Bacău a considerat că reclamanții erau victime ale unei discriminări în funcție de categoria socioprofesională și de locul de muncă, criterii care ar corespunde celui de „categorie socială”, prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Ordonanța nr. 137/2000, și că principiul consacrat la articolul 6 alineatul (2) din Codul muncii, potrivit căruia, pentru muncă egală, remunerația trebuie să fie egală, este încălcat în speță.

19 În consecință, Tribunalul Bacău a admis acțiunea cu care era sesizat și, în temeiul articolului 27 alineatul (1) din Ordonanța nr. 137/2000, a obligat pârâtele să plătească reclamanților menționați drepturile salariale corespunzătoare diferenței dintre salariul încasat deja de aceștia și cel prevăzut de OUG nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul DNA și DIICOT, începând cu data intrării în vigoare a acestei din urmă reglementări.

20 În susținerea recursului declarat împotriva acestei hotărâri, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești arată în special că Tribunalul Bacău a depășit limitele puterii sale judecătorești, arogându‑și atribuții de legiferare, cu încălcarea Deciziilor Curții Constituționale nr. 818-820, nr. 1325 și nr. 146 menționate mai sus.

21 În aceste condiții, Curtea de Apel Bacău a hotărât să suspende judecarea recursului și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1) Articolul 15 din Directiva [2000/43] și articolul 17 din Directiva [2000/78], ambele transpuse în dreptul intern prin [Ordonanța nr. 137/2000], republicată, cu modificările ulterioare, se opun unei reglementări naționale sau unei hotărâri a Curții Constituționale care interzice instanțelor judecătorești naționale să acorde reclamanților discriminați despăgubiri materiale și/sau morale pe care le consideră adecvate în situațiile în care repararea prejudiciului produs prin fapta de discriminare vizează drepturi salariale prevăzute de lege și acordate unei alte categorii socioprofesionale decât cea din care fac parte reclamanții (a se vedea în acest sens Deciziile Curții Constituționale nr. 1325 din 4 decembrie 2008 și nr. 146 din 25 februarie 2010)?

2) În cazul în care răspunsul la prima întrebare este afirmativ, […] judecătorul național trebuie să aștepte abrogarea sau modificarea normelor legale interne și/sau schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, care sunt prin ipoteză în contradicție cu normele [dreptului Uniunii,] sau acesta este obligat să aplice în mod direct și imediat în cauza în curs de soluționare normele [dreptului Uniunii], astfel cum au fost eventual interpretate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, lăsând neaplicată orice dispoziție legală națională sau orice hotărâre a Curții Constituționale care sunt contrare normelor [dreptului Uniunii]?”

Cu privire la obiectul întrebărilor preliminare

22 Interpretate din perspectiva indicațiilor care figurează în decizia de trimitere, întrebările preliminare privesc în esență, pe de o parte, aspectul dacă, odată asigurată punerea în aplicare în dreptul intern a articolului 15 din Directiva 2000/43 și a articolului 17 din Directiva 2000/78, printre altele prin intermediul unei dispoziții precum articolul 27 din Ordonanța nr. 137/2000, articolele menționate trebuie interpretate în sensul că se opun ca prin decizii ale Curții Constituționale să se excludă posibilitatea ca, prin invocarea dispoziției respective din dreptul intern, să se acorde persoanelor care au suferit o discriminare salarială în funcție de categoria socioprofesională sau de locul de muncă dreptul la o reparare a prejudiciului sub forma unor drepturi salariale prevăzute de lege în favoarea unei alte categorii socioprofesionale. Presupunând că această situație s‑ar regăsi în speță, prin întrebările menționate se solicită, pe de altă parte, să se stabilească dacă o instanță națională este, așadar, obligată să înlăture aplicarea unei astfel de dispoziții de drept intern sau jurisprudența constituțională în discuție fără ca, în această privință, să aibă obligația de a aștepta ca dispoziția respectivă să facă obiectul unei modificări pe cale legislativă sau al unei noi interpretări din partea instanței constituționale care să fie aptă să asigure conformitatea acesteia cu dreptul Uniunii.

Cu privire la admisibilitatea întrebărilor preliminare

23 Admisibilitatea întrebărilor preliminare a fost pusă la îndoială de guvernul român și de Irlanda în observațiile scrise prezentate de acestea, în special pentru motivul că situația în discuție în cauza principală nu ar intra în domeniul de aplicare al Directivelor 2000/43 și 2000/78, nici, mai general, în cel al dreptului Uniunii.

24 Cu titlu introductiv, trebuie amintit în această privință că, în conformitate cu articolul 267 TFUE, Curtea este competentă să se pronunțe, cu titlu preliminar, cu privire la interpretarea tratatelor, precum și a actelor adoptate de instituțiile Uniunii.

25 Potrivit unei jurisprudențe constante, procedura prevăzută la articolul 267 TFUE este un instrument de cooperare între Curte și instanțele naționale. Rezultă că numai instanțele naționale care sunt sesizate cu soluționarea litigiului și care trebuie să își asume răspunderea pentru hotărârea judecătorească ce urmează a fi pronunțată au competența să aprecieze, luând în considerare particularitățile fiecărei cauze, atât necesitatea unei hotărâri preliminare pentru a fi în măsură să pronunțe propria hotărâre, cât și pertinența întrebărilor pe care le adresează Curții (a se vedea printre altele Hotărârea din 18 octombrie 1990, Dzodzi, C‑297/88 și C‑197/89, Rec., p. I‑3763, punctele 33 și 34, Hotărârea din 17 iulie 1997, Leur‑Bloem, C‑28/95, Rec., p. I‑4161, punctul 24, precum și Hotărârea din 8 septembrie 2010, Winner Wetten, C‑409/06, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 36 și jurisprudența citată).

26 În consecință, dacă întrebările adresate de instanțele naționale au ca obiect interpretarea unei prevederi de drept al Uniunii, Curtea este, în principiu, obligată să se pronunțe (a se vedea în special Hotărârile citate anterior Dzodzi, punctul 35, Leur‑Bloem, punctul 25, precum și Winner Wetten, punctul 36 și jurisprudența citată).

27 Cu toate acestea, Curtea a arătat de asemenea că, în circumstanțe excepționale, este îndreptățită să analizeze condițiile în care este sesizată de instanța națională în scopul de a‑și verifica propria competență (a se vedea printre altele Hotărârea din 11 iulie 2006, Chacón Navas, C‑13/05, Rec., p. I‑6467, punctul 33 și jurisprudența citată). Curtea poate refuza să se pronunțe asupra unei întrebări preliminare adresate de o instanță națională numai dacă este evident că interpretarea solicitată a dreptului Uniunii nu are nicio legătură cu realitatea sau cu obiectul acțiunii principale, atunci când problema este de natură ipotetică sau atunci când Curtea nu dispune de elementele de fapt sau de drept necesare pentru a răspunde în mod util întrebărilor care i‑au fost adresate (a se vedea printre altele Hotărârile citate anterior Chacón Navas, punctul 33, precum și Winner Wetten, punctul 37 și jurisprudența citată).

28 Dintr‑o jurisprudență constantă rezultă astfel că respingerea unei cereri formulate de o instanță națională se poate justifica în special dacă este evident că, ținând seama de împrejurările speței, dreptul Uniunii nu poate fi aplicat nici direct, nici indirect (a se vedea printre altele Hotărârea Leur‑Bloem, citată anterior, punctul 26 și jurisprudența citată).

29 În speță, trebuie să se arate de la bun început că instanța de trimitere nu solicită Curții să se pronunțe cu privire la aspectul dacă o situație precum cea în discuție în cauza principală intră în domeniul de aplicare al Directivelor 2000/43 și 2000/78 și în special al articolelor 15 și, respectiv, 17 din acestea, la care se face referire în întrebările preliminare.

30 În această privință, se impune totuși să se arate că, astfel cum au subliniat guvernul român, Irlanda și Comisia Europeană, această situație nu se regăsește în speță.

31 Astfel, articolul 1 din Directiva 2000/78 prevede că aceasta are ca obiectiv stabilirea unui cadru general de combatere a discriminării pe motive de apartenență religioasă sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă. La rândul său, Directiva 2000/43 are ca scop, astfel cum reiese din articolul 1 din aceasta, stabilirea unui cadru pentru combaterea discriminării pe baza rasei sau a originii etnice.

32 Cu toate acestea, din decizia de trimitere reiese că discriminarea în discuție în cauza principală nu este în niciun caz întemeiată pe vreunul dintre motivele astfel enumerate de directivele menționate, ci este în schimb operată în funcție de categoria socioprofesională, în sensul legii naționale, din care fac parte persoanele interesate sau de locul de muncă al acestora.

33 Rezultă că o situație precum cea în discuție în cauza principală excedează cadrelor generale stabilite de Directivele 2000/43 și 2000/78 în vederea combaterii anumitor discriminări.

34 Prin urmare, astfel cum reiese în special din articolul 2 alineatul (1) din aceleași directive, principiul egalității de tratament pe care acestea îl consacră se aplică în funcție de motivele enumerate în mod exhaustiv la articolul 1 din directivele menționate (a se vedea în acest sens Hotărârea din 17 iulie 2008, Coleman, C‑303/06, Rep., p. I‑5603, punctele 38 și 46).

35 În plus, trebuie amintit în această privință că articolul 13 CE, devenit articolul 19 TFUE, care conține numai o reglementare a competențelor Comunității și în temeiul căruia au fost adoptate directivele menționate, nu privește și discriminările întemeiate pe categoria socioprofesională sau pe locul de muncă, astfel încât aceste articole nu pot constitui nici temeiul juridic al unor măsuri ale Consiliului de combatere a unor asemenea discriminări (a se vedea în acest sens Hotărârile citate anterior Chacón Navas, punctul 55, și Coleman, punctul 46).

36 Din ansamblul considerațiilor ce precedă reiese că o situație precum cea în discuție în cauza principală nu intră în cadrul măsurilor adoptate în temeiul articolului 13 CE și în special al Directivelor 2000/43 și 2000/78, astfel încât articolele 15 și, respectiv, 17 din aceste directive, la care se face referire în cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare, nu privesc o asemenea situație (a se vedea, prin analogie, Ordonanța din 17 martie 2009, Mariano, C‑217/08, punctul 27).

37 Întrucât Curtea de Apel Bacău a subliniat totuși, atât în motivarea deciziei de trimitere, cât și în cadrul primei întrebări preliminare formulate, că Ordonanța nr. 137/2000 asigură transpunerea în dreptul intern a Directivelor 2000/43 și 2000/78, trebuie să se examineze și problema dacă o interpretare de către Curte a respectivelor articole 15 și 17 ar putea fi justificată, astfel cum susține Comisia, de faptul că dreptul național ar fi determinat aplicabilitatea acestor articole unor împrejurări precum cele din cauza principală, ca urmare a trimiterii realizate de acesta din urmă la articolele menționate.

38 În această privință, trebuie să se amintească într‑adevăr că, în mai multe rânduri, Curtea s‑a declarat competentă să statueze asupra unor cereri de pronunțare a unor hotărâri preliminare referitoare la dispoziții ale dreptului Uniunii în cazuri în care situația de fapt din cauza principală se situa în afara domeniului de aplicare al acestuia, fiind, prin urmare, de competența exclusivă a statelor membre, dar în care aplicabilitatea respectivelor dispoziții de drept al Uniunii fusese determinată de dreptul național, ca urmare a trimiterii realizate de acesta din urmă la conținutul acelor dispoziții (a se vedea printre altele Hotărârea Leur‑Bloem, citată anterior, punctele 25 și 27 și jurisprudența citată, precum și Hotărârea din 3 decembrie 1998, Schoonbroodt, C‑247/97, Rec., p. I‑8095, punctele 14 și 15).

39 În această privință, Curtea a subliniat în special că, atunci când o legislație națională intenționează să se conformeze, în soluționarea unor situații pur interne, soluțiilor reținute în dreptul Uniunii, pentru a evita de exemplu apariția unor discriminări împotriva resortisanților naționali sau a unor eventuale denaturări ale concurenței ori pentru a asigura o procedură unică în situații comparabile, există un interes cert ca, pentru evitarea unor viitoare divergențe de interpretare, dispozițiile sau noțiunile preluate din dreptul Uniunii să primească o interpretare uniformă, indiferent care ar fi condițiile în care acestea urmează să fie aplicate (a se vedea în special Hotărârea Leur‑Bloem, citată anterior, punctul 32 și jurisprudența citată, precum și Hotărârea din 17 iulie 1997, Giloy, C‑130/95, Rec., p. I‑4291, punctul 28).

40 Această situație nu se regăsește totuși în speță.

41 Desigur, astfel cum tocmai s‑a amintit, din decizia de trimitere reiese că Ordonanța nr. 137/2000 are printre altele ca obiect asigurarea transpunerii în dreptul intern a Directivelor 2000/43 și 2000/78 și că articolul 27 din ordonanța menționată, care prevede că discriminările interzise de aceasta din urmă angajează răspunderea autorilor lor și conferă victimelor unor astfel de discriminări dreptul de a obține repararea prejudiciului, asigură în această privință punerea în aplicare a articolului 15 din Directiva 2000/43 și a articolului 17 din Directiva 2000/78. Totuși, nu rezultă că interpretarea articolului 27, atunci când acesta din urmă este aplicabil în privința discriminărilor interzise doar în temeiul dreptului național și care nu intră în domeniul de aplicare al directivelor menționate, ar trebui să fie condiționată de dispozițiile acestora din urmă sau, mai general, de cele ale dreptului Uniunii.

42 Astfel, nu s‑a demonstrat nicidecum că, în speță, ar exista un interes cert pentru asigurarea unei uniformități de interpretare a unor dispoziții sau a unor noțiuni preluate din dreptul Uniunii, indiferent care ar fi condițiile în care acestea ar urma să fie aplicate, astfel încât Curtea să fie abilitată să răspundă la întrebările preliminare adresate de instanța de trimitere.

43 Mai întâi, decizia de trimitere nu conține nicio indicație suficient de precisă din care s‑ar putea deduce că, prin faptul că legiuitorul intern a supus aceluiași regim de reparare a prejudiciului încălcările normelor de nediscriminare prevăzute de Directivele 2000/43 și 2000/78 și încălcările normelor de nediscriminare rezultate numai din legislația națională, acesta ar fi înțeles să facă trimitere, în privința acestor din urmă încălcări, la conținutul unor dispoziții ale dreptului Uniunii sau să se conformeze soluțiilor reținute de acestea.

44 În continuare, trebuie să se remarce, pe de o parte, că un regim de sancțiuni precum cel pe care statele membre sunt chemate să îl pună în aplicare în temeiul articolului 15 din Directiva 2000/43 și al articolului 17 din Directiva 2000/78 constituie accesoriul normelor materiale de nediscriminare pe care le prevăd directivele menționate și a căror efectivitate trebuie să o asigure. Or, astfel cum s‑a subliniat la punctele 31-36 din prezenta hotărâre, directivele respective nu conțin nicio normă de nediscriminare care, precum cea la care se referă litigiul principal, să se întemeieze pe categoria profesională.

45 Pe de altă parte, articolul 15 din Directiva 2000/43 și articolul 17 din Directiva 2000/78 se limitează la a impune statelor membre obligația de a institui un regim de sancțiuni aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în aplicarea directivelor menționate, arătând în această privință că respectivele sancțiuni trebuie să fie efective, proporționale și disuasive și că pot consta în despăgubiri. Rezultă că, atunci când urmează să fie aplicate în privința unor situații care nu intră în domeniul de aplicare al respectivelor dispoziții ale dreptului Uniunii, diversele măsuri concrete pe care le presupune punerea în aplicare a acestor din urmă dispoziții pot fi percepute cu dificultate ca făcând trimitere la noțiuni conținute în aceleași dispoziții sau ca fiind conforme soluțiilor reținute în acestea, cărora ar trebui să li se asigure o interpretare uniformă, indiferent care ar fi împrejurările în care acestea urmează să fie aplicate.

46 În sfârșit, trebuie subliniat că, în speță, întrebările preliminare privesc în esență nu atât obținerea unei interpretări a conținutului material al articolului 15 din Directiva 2000/43 și al articolului 17 din Directiva 2000/78, ci mai degrabă problema dacă principiul supremației dreptului Uniunii se opune unei norme interne de rang constituțional, astfel cum este interpretată de instanța constituțională a statului membru în cauză, care, în prezența unei situații care nu intră în domeniul de aplicare al acestor dispoziții ale dreptului Uniunii, dispune ca norma internă care asigură, de altfel, transpunerea dispozițiilor respective ale dreptului Uniunii să fie lăsată neaplicată sau ca acea normă internă să fie interpretată într‑un mod care ar fi contrar acestor dispoziții, dacă situația menționată ar intra în domeniul de aplicare al acestora.

47 În această privință, deși necesitatea de a asigura interpretarea uniformă a normelor dreptului Uniunii poate, astfel cum s‑a amintit anterior, să justifice extinderea competenței Curții în materie de interpretare la conținutul unor astfel de norme, inclusiv în ipoteza în care acestea sunt aplicabile numai indirect unei situații date, în considerarea faptului că o normă de drept național face trimitere la acestea, nu este în schimb posibil ca, pe baza aceleiași considerații și fără a fi încălcată repartizarea competențelor între Uniune și statele sale membre, să se confere supremație normei respective a dreptului Uniunii în raport cu normele interne de rang superior, care ar impune, într‑o astfel de situație, înlăturarea aplicării respectivei norme de drept național sau a interpretării date acesteia.

48 Din ansamblul considerațiilor ce precedă rezultă că întrebările adresate de Curtea de Apel Bacău, al căror obiect nu constă în a verifica dacă o situație precum cea în discuție în cauza principală intră în domeniul de aplicare al articolului 15 din Directiva 2000/43 și al articolului 17 din Directiva 2000/78, ci pornesc mai degrabă de la presupunerea că aceasta este situația în speță pentru a solicita o interpretare a Curții, în condițiile în care în mod vădit dispozițiile menționate nu sunt aplicabile nici direct, nici indirect împrejurărilor speței, trebuie considerate inadmisibile.

Cu privire la cheltuielile de judecată

49 Întrucât, în privința părților din acțiunea principală, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a patra) declară:

Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Curtea de Apel Bacău (România) este inadmisibilă.

Semnături

* Limba de procedură: româna.

SANATATE MAJESTATE!

2011-06-25T15:46:00.002+03:00

Discutia deschisa de presedintele ROmaniei, domnul Traian Basescu despre evenimentele de la 23 august 1944 reaprinde in societatea romaneasca o dezbatere foarte interesanta. Din pacate din nou ies in scena retori si limbuti care nu au de-a face cu problematica in cauza atat dintr-o parte cat si din cealalata.

Adolescenta mea am trait-o intr-un mediu cu puternice influente monarhice. Bunica mea, il vazuse inainte de razboi si in timpul razboiului pe Regele Mihai langa Rusetu (jud.Buzau) si povestea intotdeauna despre cum ateriza cu avionul pe aerodromul din apropiere. Tatal meu a fost la inceputul anilor 90 un monarhist convins, sigur de faptul ca in lipsa unei elite anticomuniste de dinainte de 1990 doar Regele poate face tranzitia catre democratia autentica fara sa trecem prin Perestroika ROmaneasca. Paradoxal, mama mea profesoara de istorie era intr-o neutralitate interesanta fata de institutia monarhica cu toate excesele mele si ale tatalui meu prin care incercam sa o influentam in continuu. O vizita a mamei mele alaturi de mai multi profesori de istorie la VERSOIX in 1995 sau 1996 a schimbat-o radical. Mama nu mai contenea sa ne povesteasca despre simplitatea si modestia Casei Regale. Un televizor simplu trona in living-ul unde au fost primiti. Regele vorbea foarte greu datorita emotiei extraordinare care il anima. Principesa Margareta era aproape de el si il tinea de mana. Sunt imagini extraordinare relatate de mama mea care continua povestindu-ne cum Majestatea Sa i-a condus in garajul personal si le-a aratat un JEEP din cel de-al doilea razboi mondial pe care il repara singur.

Dupa ce Majestatea Sa a acceptat sa ii permita cetateanului RADU DUDA sa fie consilier personal al lui Adrian Nastase mi-am dat seama ca pana chiar si Regele a inteles ca MONARHIA in ROmania nu mai este decat o pagina de istorie. Personal am fost foarte dezamagit de gestul regelui de a accepta aceasta umilinta.

Cu toate acestea sentimentele mele de respect pentru OMUL MIHAI I de ROMANIA au ramas vii. Referitor la Monarhie, restauratia putea fi o poveste de succes daca se realiza la inceputul anilor 90. Acum e doar poveste!

Referitor la actul din 23 august 1944 sunt multe de spus. Ca filogerman nu voi putea accepta faptul ca Romania nu si-a respectat cuvantul dat. Poate ca lipsa de cuvand in momente de cumpana a istoriei ne-a adus astazi la demisolul Europei din punct de vedere al istoriei. Cu toate acestea Regimul Antonescu a fost un regim autoritar, dictatorial in care REGELE avea exclusiv un caracter pur simbolic. Parerea mea este ca actul de la 23 august 1944 este produsul unui ansamblu de factori in care generalul SANATESCU si un grup din elita armata-profranceza si probritanica au dat imboldul decisiv. Regele era un tanar care in 1942 se juca cu tanchetele pe scarile Palatului. Experienta Sa politica a fost cultivata exclusiv de mama sa. Nu a avut in jurul sau oameni politici care sa-l sfatuiasca sau care sa l sprijine. CIC Bratianu si Iuliu Maniu nu aveau incredere in persoana Regelui considerand-ul prea tanar , maresalul Antonescu il persifla si il tutela , iar cancelariile Aliate il ignorau. In acelasi timp, grupul de generali din jurul Casei Regale, cu Gen. Sanatescu si RADESCU in prim-plan il foloseau pe REGE ca personalitate menita a produce RESTAURATIA.

Cred si astazi ca desi pentru ROMANIA a fost o decizie gresita, avand in vedere ca si-a calcat cuvantul dat , pentru umanitate si pentru sfarsitul razboiului, actul de la 23.august 1944 a fost unul pozitiv. Este vorba de mii de evrei care nu au mai intrat in camerele de gazare, este vorba despre un grabirea sfarsitului unui Razboi care a provocat milioane de victime. Acesta cred ca este cifrul in sensul care trebuie sa analizam actul de la 23 august 1944. A fost o tradare a unui parteneriat, care insa devenise TOXIC pentru umanitate.

In momentul in care URSS a intrat in ROMANIA si in momentul in care liderii sovietici au rupt legatura dintre elita militara si Casa Regala prin arestarea si compromiterea primei SOARTA era pecetluita. REGELE MIHAI a plecat in exil ca o solutie rationala de supravietuire. Din pacate exilul era ultimul refugiu.

Eu cred totusi ca TRADAREA poate avea si conotatii pozitive pentru umanitate, iar daca ceea ce a facut ROMANIA GERMANIEI se numeste tradare cu scopul finalizarii mai rapide a celui mai distrugator razboi atunci ea este Justificata.

HISTORIA MAGISTRA VITAE!

Un incident rusinos in elita universitara

2011-06-22T22:06:00.003+03:00

Redeschid postarile pe blogul personal, dupa ce am citit consternat o serie de mesaje si editoriale ce incercau sa arunce o anatema pe Universitatea Babes-Bolyai sau FSEGA, datorita unui incident regretabil. Gestul profesorului Parpucea excede regulamentul intern al UBB, excede prevederile legale, conduita etica si morala a profesorilor, dar in drept in astfel de cazuri exista o raspundere individuala. Doresc sa comentez si conduita victimei. Dupa ce i s-au facut avansuri in prima etapa, s-a dus ea la Decanatul FSEGA sau la UBB sa reclame acest comportament? Nu! A fost mai simplu sa sune la PRO TV si sa se doteze cu un stilou special cu camera (parerea mea, avand in vedere calitatea imaginii). Nici o structura a UBB nu a fost notificata de studenta si nu a inregistrat o reclamatie oficiala. Astfel, ce putem sa imputam conducerii FSEGA? Discutia este fara nici un fel de baza reala. Din punct de vedere institutional, raspunderea colegiala este antrenata atata timp cat exista o sesizare careia nu i se da curs. In cazul nostru conducerea FSEGA a fost informata post factum. Este criticat FMI pentru atitudinea si comportamentul lui DSK? NU! Pastrand proportiile, in cazul nostru prezenta studentei in camera de camin detinuta fara titlu legal de prof. Parpucea a fost un raspuns la o invitatie indecenta, imorala si neetica.Cu toate acestea doresc sa imi exprim regretul pentru cele intamplate si sa ii prezentam sincere pareri de rau pentru situatia creata. Dar, in acelasi timp ii sugeram ei si altor colegi calea respectarii procedurilor , anume calea dialogului cu conducerea administrativa pentru a-i scuti de eventuale neplaceri. Asemenea comportamente ale profesorilor trebuie sa nu fie tolerate de studenti si conducerea facultatilor trebuie informata pentru a actiona in consecinta. Mi se pare insa incorect sa folosim sigla si numele FSEGA intr-un scandal de o asemenea anvergura care angajeaza un comportament culpabil al unei singure persoane. Calitatea cadrelor didactice si anvergura morala a corpului profesoral nu pot fi puse in umbra de atitudinea imorala si neetica a unui profesor aflat la amurgul carierei.

Mesajul catre studentii care vor citi aceasta postare este o invitatie la cooperare cu structurile de conducere alese atunci cand exista astfel de probleme si in acelasi timp o rugaminte pentru cei care arunca cu cuvinte urate in aceste zile in simbolurile academice clujene. Urmariti renumele si calitatea profesorilor de la FSEGA de la ARHUS la BARCELONA de la PARIS la Beijin, de la Atena la Moscova, din Muenchen la Londra si veti gasi acolo conferintele, lucrarile si ecourile mesajului elitelor lumii universitare clujene si nu in greseala sau culpa grava a unui slujitor vremelnic al acestei institutii.

Politicieni de Carton

2011-02-20T20:53:00.002+02:00

Privesc ingrozit -cand am nervi - prestatia politicienilor romani de la Televizor. Sigur exista si multe exceptii- majoritatea ardeleni. Din pacate in Romania talk-show inseamna cearta-show. Eu stau si ma gandesc , cine mai sunt policy-makeri din Parlament. Cand aud ce aberatii de initiative legislative se propun la televizor imi vine sa mor - ....de ras. Si ma gandesc la politicienii europeni care la randul lor glumesc pe seama ROmaniei. La noi, showul si politica se fac la televizor. SI contribuabilii stau si privesc spectacolul jenant al nebuniei cotidiene. ...Intre timp lumea se misca. Am incercat sa obtin niste informatii de la Camera Deputatilor (oficial-prin cerere adresata pe site...) NIMIC.... In comparatie cu falnicii nemuritori mioritici, am solicitat unui celebru parlamentar vienez (avocat) si membru in Comisia Juridica a Camerei Superioare sprijin pentru un coleg cadru didactic universitar. L-am contactat pe mail la ora 11 si la 11,30 am primit raspuns. de ce nu putem noi sa avem un establishment politic normal? de ce avem numai politicieni de carton.

P.S. Politicianul vienez e social-democrat. Ca sa vedeti ca nu sunt partinitor.

NOUA LEGE DE STIMULARE A ANTREPRENORIATULUI

2011-02-11T21:57:00.002+02:00

A fost publicata in Monitorul Oficial nr. 108 din 10.02.2011, HG 96/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri. Hotararea 96/2011

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Articol unic
Se aproba Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

Anexa - Normele Metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri

Capitolul I - Dispozitii generale

Art. 1
Prezentele norme metodologice reglementeaza modul de acordare a facilitatilor pentru microintreprinderile nouinfiintate si conduse de intreprinzatori tineri, care intentioneaza sa desfasoare pentru prima data activitate economica, prin intermediul unei societati cu raspundere limitata care indeplineste conditiile prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri, denumita in continuare microintreprindere "S.R.L. - D.", in cadrul Programului pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri, denumit in continuare programul.

Art. 2
Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, denumit in continuare M.E.C.M.A., prin Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, denumita in continuare Agentia, si Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in parteneriat cu Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii S.A. - I.F.N., denumit in continuare F.N.G.C.I.M.M., cu Oficiul National al Registrului Comertului, denumit in continuare O.N.R.C., si institutia de credit partenera, vor implementa prezentele norme metodologice pe baza de protocol de colaborare.

Art. 3
Obiectivul programului il constituie stimularea infiintarii de noi microintreprinderi, cresterea potentialului de accesare a surselor de finantare si dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor, in scopul implicarii acestora in structuri economice private. Programul urmareste:
a) dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor bazate pe cunoasterea si gestionarea optima a resurselor, in vederea adaptarii rapide la rigorile determinate de globalizarea pietelor si de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana;
b) sprijinirea demararii si dezvoltarii firmelor nou-infiintate start-up-uri, prin facilitarea accesului acestora la finantare;
c) stimularea infiintarii de noi microintreprinderi, prin cresterea potentialului de accesare a surselor de finantare;
d) facilitarea accesului tinerilor la sursele de finantare.

Art. 4
Finantarea in perioada 20102012 a programului pentru acordarea, prin Agentie, de alocatii financiare nerambursabile, denumite in continuare A.F.N., pentru cel putin 1.100 de microintreprinderi "S.R.L. - D." se asigura din bugetul aprobat anual M.E.C.M.A.

Capitolul II - Etapele implementarii programului

Art. 5
Inregistrarea microintreprinderii "S.R.L. - D." in registrul comertului se realizeaza prin parcurgerea urmatoarelor etape:
a) intreprinzatorul debutant are obligatia sa ataseze in sustinerea cererii de inregistrare a microintreprinderii "S.R.L. D." in registrul comertului documentele prevazute in Ordinul ministrului justitiei nr. 2.594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de tinere a registrelor comertului, de efectuare a inregistrarilor si de eliberare a informatiilor, precum si declaratia pe propria raspundere potrivit art. 2 alin. (1) lit. d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2011;
b) dupa inmatricularea in registrul comertului a microintreprinderii "S.R.L. - D.", respectiv dupa inregistrarea in registrul comertului a oricaror modificari, O.N.R.C. va transmite Agentiei, pe cale electronica, datele aferente acestor inregistrari, conform protocolului incheiat in acest sens;
c) operatiunile de inmatriculare conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 6/2011 cu ocazia constituirii microintreprinderii sunt scutite de plata taxelor catre O.N.R.C.;
d) Agentia transmite institutiilor responsabile de implementarea programului, pe baza protocolului de colaborare, datele aferente inregistrarilor, precum si modificarile generate de situatiile financiare semestriale si anuale pe perioada functionarii microintreprinderii "S.R.L. - D.".

Art. 6
In termen de 10 zile lucratoare de la infiintare, microintreprinderea "S.R.L. - D." trebuie sa notifice prin posta electronica oficiul teritorial pentru intreprinderi mici si mijlocii si cooperatie, denumit in continuare O.T.I.M.M.C., al Agentiei in a carui raza teritoriala isi are sediul, in vederea luarii in evidenta.

Art. 7
Inregistrarea pentru obtinerea A.F.N. se realizeaza prin parcurgerea urmatoarelor etape:
a) pentru a beneficia de alocatia financiara nerambursabila acordata prin Agentie, microintreprinderea "S.R.L. - D." trebuie sa se inregistreze in aplicatia online disponibila pe site-ul www.aippimm.ro;
b) data la care este activa inregistrarea online se comunica pe site-ul Agentiei cu 5 zile inainte de data inceperii procesului de inregistrare propriu-zis;
c) inscrierea online se desfasoara in sesiune continua, pana la epuizarea bugetului alocat programului;
d) fiecare microintreprindere "S.R.L. - D." trebuie sa completeze online planul de afaceri, al carui model este disponibil pe site-ul Agentiei: www.aippimm.ro;
e) aplicatia software va genera automat solicitantului un mesaj de confirmare a efectuarii inregistrarii planului de afaceri, punctajul obtinut, precum si numarul de inregistrare;
f) planul de afaceri corect si integral completat va putea fi transmis si inregistrat online o singura data in cadrul aplicatiei, programul electronic de inregistrare online a planului de afaceri nepermitand inscrierea de doua ori a aceleiasi microintreprinderi "S.R.L. - D.".

Art. 8
Evaluarea planului de afaceri se realizeaza prin parcurgerea urmatoarelor etape:
a) evaluarea planului de afaceri se face online de catre aplicatia software, care genereaza un punctaj pe baza criteriilor prevazute in anexa care face parte integranta din prezentele norme metodologice. Punctajul minim acceptat este de 60 de puncte;
b) verificarea veridicitatii si coerentei informatiilor inscrise in planul de afaceri, inclusiv a legaturii activelor achizitionate cu activitatile codului CAEN pe care se acceseaza programul, se realizeaza de catre Agentie. Avizarea verificarilor si obtinerea unui punctaj minim acceptat conduc la aprobarea de principiu a finantarii planului de afaceri de catre Agentie;
c) la institutia de credit vor fi transmise spre finantare, in limita bugetului anual, planurile de afaceri care obtin cel putin punctajul minim si care au fost avizate de Agentie in urma verificarilor efectuate conform lit. b). Transmiterea planurilor de afaceri la institutia de credit se va face continuu, pana la epuizarea bugetului programului;
d) planurile de afaceri care solicita credit bancar se finanteaza de institutia de credit partenera conform criteriilor prevazute in normele de creditare ale acesteia si in normele de garantare ale F.N.G.C.I.M.M.;
e) echipamentele si utilajele achizitionate in cadrul programului trebuie sa fie noi si pentru acestea nu se aplica amortizarea accelerata prevazuta de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 9
Contractarea si finantarea se realizeaza prin parcurgerea urmatoarelor etape:
a) microintreprinderea "S.R.L. - D." care solicita credit bancar va semna cu institutia de credit partenera contractul de creditare si pentru acordarea de A.F.N. in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii hotararii de aprobare a creditului;
b) microintreprinderea "S.R.L. - D." care nu solicita credit bancar va semna la sediul O.T.I.M.M.C. in a carui raza teritoriala isi are sediul social contractul de finantare in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii prin posta electronica a notificarii privind acordul de principiu pentru finantare;
c) microintreprinderea "S.R.L. - D." va deschide conturi curente la institutia de credit partenera pentru derularea operatiunilor de incasari si plati, inclusiv utilizarea sumelor aferente A.F.N., creditului bancar sau aportului propriu, dupa caz;
d) finantarea planurilor de afaceri se va face conform conventiei de colaborare incheiate de Agentie cu institutia de credit partenera;
e) aportul propriu in numerar al beneficiarului, acolo unde este cazul, va fi varsat in contul curent deschis la institutia de credit partenera, urmand ca pentru fiecare cheltuiala eligibila efectuata sa se utilizeze in mod proportional, dupa caz, cele doua componente de finantare (credit bancar minimum 50% si A.F.N. maximum 50% sau A.F.N. maximum 50% si aport propriu minimum 50%);
f) beneficiarii A.F.N. si/sau ai creditului bancar alocat conform art. 5 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2011 trebuie sa depuna la Agentie, in termen de 10 zile lucratoare, dovada angajarii cu contract de munca pe durata nedeterminata a cel putin 2 salariati;
g) cheltuielile efectuate, inclusiv facturile emise inaintea incheierii contractului de credit bancar si pentru acordarea de A.F.N. cu institutia de credit partenera sau a contractului de finantare cu Agentia, nu sunt eligibile.

Capitolul III - Prevederi referitoare la raportarea si monitorizarea ajutoarelor

Art. 10
Prezentele norme metodologice instituie o schema transparenta de ajutor de minimis. Acordarea ajutoarelor de minimis in cadrul programului se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de minimis prevazute de Regulamentul (CE) nr. 1.998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 si 88 din tratat ajutoarelor de minimis.

Art. 11
Schema prevazuta la art. 10 nu intra sub incidenta obligatiei de notificare catre Comisia Europeana, in conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.998/2006. Schema se aplica pe intreg teritoriul Romaniei.

Art. 12
Raportarea si monitorizarea ajutoarelor acordate in baza schemei prevazute la art. 10 se face in conformitate cu legislatia europeana si cu prevederile Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus in aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 175/2007.

Art. 13
Furnizorul de ajutor de stat, respectiv Agentia, pastreaza evidenta detaliata a ajutoarelor acordate in baza schemei prevazute la art. 10 pe o durata de 10 ani de la data la care ultima alocare specifica a fost acordata in baza acestei scheme. Aceasta evidenta trebuie sa contina toate informatiile necesare pentru a demonstra respectarea conditiilor impuse de legislatia europeana in domeniul ajutorului de stat.

Art. 14
Agentia are obligatia de a supraveghea permanent ajutoarele acordate aflate in derulare si de a dispune masurile care se impun in cazul incalcarii conditiilor impuse prin prezentele norme metodologice sau prin legislatia nationala ori europeana aplicabila la momentul respectiv.

Art. 15
Agentia are obligatia de a transmite Consiliului Concurentei, in formatul si in termenul prevazut de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus in aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 175/2007, toate datele si informatiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel national.

Art. 16
In cazul in care exista indoieli serioase cu privire la datele transmise de catre Agentie, Consiliul Concurentei poate sa solicite date si informatii suplimentare si, dupa caz, sa ii solicite acesteia sa faca verificari la fata locului.

Art. 17
Agentia informeaza in scris, prin intermediul notificarii de acord de principiu pentru finantare, operatorii economici beneficiari cu privire la pragul maxim al ajutorului si la caracterul de minimis al acestuia, in conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.998/2006.

Art. 18
Agentia acorda un ajutor de minimis dupa ce verifica pe baza declaratiei pe propria raspundere a operatorului economic ca este respectata regula cumulului, precum si faptul ca suma totala a ajutoarelor de minimis primite pe parcursul unei perioade de 3 ani fiscali, inclusiv anul fiscal in curs, fie din surse ale statului sau ale autoritatilor locale, fie din surse europene, nu depaseste pragul echivalent in lei al sumei de 200.000 euro.

Art. 19
Operatorii economici beneficiari de ajutor in cadrul programului vor tine o evidenta specifica a ajutoarelor primite conform schemei prevazute la art. 10, altor scheme de minimis si altor ajutoare de stat. Acestia sunt obligati sa arhiveze evidenta specifica si sa o pastreze pentru o perioada de 10 ani.

Art. 20
Monitorizarea si controlul beneficiarilor programului se va face de catre O.T.I.M.M.C. pe baza procedurii de monitorizare si control al programului.

Art. 21
Reprezentantii institutiilor prevazute la art. 2 au dreptul sa verifice la sediul microintreprinderii "S.R.L. - D." veridicitatea si conformitatea declaratiilor, activitatilor si cheltuielilor facute in cadrul programului.

Art. 22
Verificarea la fata locului vizeaza stadiul de realizare a investitiei, realitatea, legalitatea si regularitatea operatiunilor economico-financiare. In cazul in care, in urma controalelor efectuate sau la sesizarea organelor de control abilitate ale statului, se constata ca beneficiarii au facut declaratii incomplete si/sau neconforme cu realitatea pentru a obtine A.F.N. sau au schimbat destinatia acestora ori se constata ca nu au fost indeplinite conditiile prevazute in contract, se recupereaza total sau partial ajutorul de minimis acordat.

Art. 23
Recuperarea ajutorului de stat se realizeaza conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 137/2007.

Art. 24
Beneficiarii A.F.N. au obligatia de a raporta efectele participarii la program catre O.T.I.M.M.C. pentru o perioada de 3 ani, incepand cu anul urmator acordarii A.F.N.

Anexa la normele metodologice - Criterii de evaluare a planului de afaceri

Nr. Criterii Punct
crt.

Domeniul de activitate al microintreprinderii "S.R.L. - D."
A
1 Productie 20
2 Servicii 15
3 Comert si alte activitati 10

Planul de afaceri conduce la crearea de noi locuri de munca permanente in cadrul microintreprinderii "S.R.L. - D."
B
4 Numarul de locuri de munca permanente (cu norma intreaga)
nou-create este mai mare sau egal cu 4. 20
5 Numarul de locuri de munca permanente (cu norma intreaga)
nou-create este mai mare sau egal cu 3. 15
6 Numarul de locuri de munca permanente (cu norma intreaga)
nou-create este mai mare sau egal cu 2. 10

Ponderea investitiilor in cheltuielile aferente planului de afaceri
C
7 Ponderea investitiilor peste 80% 20
8 Ponderea investitiilor peste 60% 15
9 Ponderea investitiilor peste 40% 10

Localizarea activitatii microintreprinderii "S.R.L. - D."
D
10 Mediul rural 10
11 Mediul urban 5

Utilizarea noilor tehnologii si promovarea societatii informationale
E
12 Implementarea planului de afaceri conduce la cresterea
gradului de utilizare a tehnologiilor noi, moderne si/sau a
solutiilor informatice in procesul de productie/prestare
servicii. Planul de afaceri are potential inovativ si/sau
creativ. 10
13 Implementarea planului de afaceri nu conduce la cresterea
gradului de utilizare a tehnologiilor noi, moderne si/sau
a solutiilor informatice in procesul de productie/prestare
de servicii (potentialul inovativ si/sau creativ al
proiectului este nesemnificativ). 5

Schema de finantare
F
14 Schema de finantare cu credit bancar 20
15 Schema de finantare fara credit bancar 10

Total puncte obtinute

Punctajul maxim care se poate obtine este de 100 de puncte.
Punctajul minim care se poate obtine este de 50 de puncte.
Punctajul minim pentru accesarea programului este de 60 de puncte.

La punctaje egale va prevala numarul de inregistrare online.

Am avut dreptate

2011-02-11T20:06:00.001+02:00

Scriam cu aproape 7 zile inainte, pe acest blog, ca de fapt in Egipt, Armata se pregateste sa preia puterea. Presedintele a demisionat, Vicepresedintele si Armata au preluat puterea. Istoria se scrie simplu.

Criza din Egipt incepe sa devina acuta

2011-02-05T21:52:00.002+02:00

In ultimele doua saptamani, o serie de comentatori politici, factori de decizie in politica externa si jurnalisti au inceput sa isi "dea cu parearea" asupra a ceea ce poate fi "inceputul sfarsitului" status-quo-ului din zona Orientului Mijlociu. in fapt, discutam exclusiv despre reorganizarea fortelor armate din regiune dupa retragerea lui
Mubarak. Liderul informal al opozitiei Al Baradei a iesit deja din jocurile de putere. Ceea ce lipseste din Revolutia din Cairo este un FRONT AL SALVARII NATIONALE, ceea ce denota faptul ca in Egipt nu avem a face cu o lovitura de stat , ci cu o revolta populara pornita din "nimicuri". Setea de libertate a individului se indestuleaza prin revoluta fie intima , fie exprimata public prin manifestari de strada. Acordul de pace israeliano-egiptean din 1979 a expirat din punctul de vedere al elitelor militare egiptene. Armata egipteana restructurata si super utilata de SUA se pregateste sa joace un rol decisiv in politica interna din Egipt. Este vorba de propunerea de a se instaura un regim al coloneilor sau modelul Turcesc al anilor 80-90 in care Armata capata puteri sporite.

Fratii Musulmani sunt super-exagerati. In fapt , Egiptul fuge de republica islamica petru ca prin aceasta ajunge in faliment turistic. Putini comentatori au analizat impactul transformarii in republica islmica din punct de vedere al business-urilor locale.

Armata mentine starea de tensiune pentru a pune mana pe putere RUGATA DE POPULATIE.

Va rog sa observati DECEMBRIE 1989 , de ce intrvine intempestiv Ion Iliescu si FSN? Lumea cerea armatei sa preia puterea. Stanculescu se pregatea impreuna cu gen.Militaru si altii sa instituie o guvernare militara.

Jocul in Egipt este mult mai complex decat ni se prezinta.

Reuniune de marca a mediului de afaceri de limba germana la Cluj

2011-01-27T09:26:00.002+02:00

Clubul oamenilor de afaceri de limba germana din Nord-Vestul Transilvaniei se reuneste azi, 27.01.2011, ora 19 la Recepţia de început de an al DWN, care va avea loc joi, 27.01.2011 în sălile VIP ale stadionului CFR în Cluj-Napoca. Vor participa peste 100 de persoane din mediul de afaceri, lumea culturala si alti invitati alaturi de reprezentantii principalelor companii germane si austriece din Transilvania de Nord Vest.

Despre o Romanie a suspiciunilor

2011-01-26T21:36:00.002+02:00

Astazi a fost o zi foarte grea pentru mine. De dimineata m-am intalnit cu doua societati comerciale germane interesate in proiecte de investitii in Cluj-Napoca. Dupa ce am iesit din aceste intalniri observ ca incep sa sune telefoanele....Un articol publicat de Liviu Alexa pe Citynews a generat o furtuna intr-un pahar cu apa. http://www.citynews.ro/cluj/editorial-4/daca-as-fi-seful-opozitiei-locale-106691/\

In jurul meu s-au creat prapastii si s-au construit poduri pe un scenariu interesant fara posibilitati practice de aplicare din cateva motive foarte clare.Dincolo de lipsa de vointa a autorilor mentionati , mai exista cateva obstacole tehnice insurmontabile....

Profesorul PAUN tatal, propus de Liviu Alexa intr-o functie de conducere nu poate exercita aceasta functie niciodata pentru ca potrivit noii legi a educatiei s-ar afla in incompatibilitate cu functia de prodecan a Facultatii de Studii Europene. mai mult, profesorul Paun tatal este Profesor Jean Monnet si titular de catedra Jean Monnet "ad personam" distinctie conferita de Comisia Europeana motiv pentru care este implicat in proiecte de cercetare pentru cel putin urmatorii doi ani. Mai are si un proiect de cercetare personal "nepotul Mihai Alexandru" care si-ar pierde partenerul de joaca. Tatal meu a fost exclus din Biroul Judetean , umuilit in sedinta publica astfel incat va fi greu sa poata fi convins vreodata sa mai urce scarile inguste de pe B-dul Eroilor nr. 6-8. pentru el aventura politica s-a oprit de mult.

Referitor la mine.

In primul rand angajamentele legate de implicarea in gestiunea si implementarea unor proiecte cu finantare europeana expira peste 30 de luni timp in care sunt incomptabil cu exercitarea oricaror forme de implicare publica.

pe de alta parte, de vreo sase luni incerc impreuna cu prieteni din societatea civila, mediul de afaceri si viata academico-medicala sa constituim un club de dezbateri liberale. In proiect sunt o serie de studii, propuneri legsilative si initiative venite sa structureze un mesaj coerent de dreapta dinspre societatea civila neafilitata politic. Sigur, de la momentul lansarii aceastei initiative am auzit fel si fel de zvonuri si scenarii pana la cel de azi. Poate ca de aici au razbatut informatii privind implicarea mea. Ea este una exclusiv apolitica si pur dezinteresata in proiecte ideologice de dreapta. [ ca un exemplu simplu va spun ca acum scriu un Eseu liberal despre "povestea banilor".

Nu pot sa dezmint o propunere facuta de Liviu Alexa. Ea exista. Am citit-o. Nu are nici o baza reala. Nu vreau sa ma reimplic in politica militanta. Nu ma intereseaza functii politice. Nu mai intereseaza functii publice. ii multumesc pentru cuvintele frumoase si il asigur de faptul ca am citit cu atentie textul sau.

Cu toate acestea solutia astazi nu este , din pacate in partidele politice din Romania. Am prieteni multi in tot spectrul politic: in PNL, PDL, PSD, UDMR. Cunosc povesti, intuiesc frustrari si ajung sa fiu martorul trist al eforturilor fiecaruia de a schimba ceva. E foarte greu sa schimbi ceva, pentru ca nu exista in acelasi timp in societatea civila un discurs ideologic paralel. Adica...dezbaterea ciudata calata pe persoane, programe si perspective nu are sansa sa isi gaseasca finalitatea ideologica. Ea ramane o "cearta" la televizor sau prin comunicate intre PNL - PDL- PSD- UDMR. Pentru a schimba Romania, trebuie sa incepem a ne schimba pe noi si trebuie sa incepem un dialog al ideologiilor si doctrinelor.

politica militanta a competitiei interne pentru un scaun de vicepresedinte sau membru intr-un birou nu ma mai pasioneaza de mult. Am petrecut zile si nopti gandind strategii si castigand batalii interne.

Sistemul politic din Romania si modul de alegere al demnitarilor locali sau nationali este departe de a fi unul eficient si coerent. Din acest motiv am renuntat de mult sa mai am pretentii cel putin fata de mine insumi de a ocupa functii publice . Daca traim in iluzia ca un parlamentar primeste un salariu-indemnizatie de 4000 de lei si traieste din acesti bani, isi cumpara ceasuri scumpe si costume elegante , iar apoi in circumescriptie declara ca e sarac dar cinstit imi amagesc inteligenta prietenilor mei. Eu sunt adeptul teoriei Corporatiste a statului. Daca platesc un serviciu public- fie el si sistemul politic- il platesc bine cu obligatia corelativa de a raspunde patrimonial si personal cu intreaga avere pentru toate formle de implicare publica si politica.

Studiul despre Elitele juridice din Romania secolelor XIX-XX pe care il desfasor sub egida Academiei Romane, proiectul Masteratului de Fiscalitate de la Universitatea Bucuresti alaturi de personalitati ca prof.Bufan de la Timisoara sau prof.Dan Sova, precum si activitatea de la catedra de la Cluj imi ofera oportunitati excelente si imi arata ca Romania poate fi si frumoasa, cu oameni care pot dialoga altundeva decat la Realitatea TV. Activitatea de avocat si clientii mei imi ofera perspectiva dinamicii afacerilor locale si perspectivele de dezvoltare ale Romaniei, astfel ca alaturi de familie- refugiul meu zilnic, pot spune ca sunt implinit si nu am nevoie de provocari publice sau politice pentru a-mi satisface orgolii juvenile.

Cu toate acestea voi continua sa fiu implicat in ceea ce inseamna dezbaterea de idei , transpartinica de dreapta, pentru structurarea unor optiuni ferme pentru libertate , proprietate si libertate de exprimare. In paralel in spatiul social alaturi de alti colegi strangem voluntari pentru a sponsoriza copii din mediul rural pentru a avea posibilitatea de a studia la Cluj, oferindu-le burse anuale. Aceasta este sansa acestei tari - accesul la educatie.

Celor care au facut azi dintr-un personaj de editorial o furtuna intr-un pahar cu apa , le transmit cele mai calde salutari si ii asigur de pasivitatea mea politica pe o perioada de cel putin patru ani.

Nu am vrut sa scriu aceste randuri pentru ca mi se pare extrem de juvenil sa dau explicatii pentru o ciatare. Doar ca, ...multi din oamenii de langa mine devin tinta unor suspiciuni. In barfa unora, ei au devenit parte a unei conjuratii care are de gand sa cutremure scaune si birouri. Fals! Ei sunt doar prizonieri ai unei prietenii sincere cu mine si fiecare din ei, indiferent cum il cheama are propria identitate si structura politica si profesionala care sa ii permita sa se afirme.

Un Start spre un NOU inceput la BVB

2011-01-24T21:15:00.002+02:00

Maine, 25.01.2011 se listeaza la Bursa de Valori Bucuresti actiunile Fondul Proprietatea SA , prescurtat "FP". Actiunile se vor tranzactiona liber. Este momentul adevarului pentru Bursa de Valori Bucuresti care va avea la acest moment o perla a coroanei.

Valoarea activului net

Valoarea Neta a Activelor Fondului calculata in conformitate cu regulamentele si reglementarile aplicabile ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

Preţurile lunare

Data Numarul de actiuni Total VAN (milioane RON) VAN per actiune (RON) Raportul lunar
VAN catre CNVM
31 Decembrie 2010 13.778.392.208 15.328,17 1,1124 Detalii
30 Noiembrie 2010* 13.778.392.208 15.901,86 1,1541 Detalii
31 Octombrie 2010 13.778.392.208 13.491,90 0,9792
30 Septembrie 2010 13.778.392.208 13.396,92 0,9723
* Începând cu data de 30 noiembrie 2010 Valoarea activului net reflecta modificarile aduse Regulamentului CNVM nr. 4/2010 de Dispunerea de Masuri nr. 17/25.11.2010.

fata de valoarea nominala de 1 RON pe actiune avem o valoare a activului net pe actiune de 1,1124 RON. Foarte interesant.

FP detine in portofoliu cele mai lichide societati din ROMANIA, de la OMV PETROM SA si pana la Aeroportul International Otopeni.

Estimarea mea este ca pana pe 20.02.2011 actiunile se vor tranzactiona pana in 0,75/actiune.

Sa vedem.

ACD sau de ce este nevoie de o "solutie imorala"

2011-01-23T16:23:00.002+02:00

Saptamana trecuta am fost pana la Bucuresti intr-o misiune fulger pentru a rezolva cateva probleme pentru niste clienti. Balcanismul romanesc ne obliga sa ne deplasam catre Bucuresti pentru a lua lumina.

Am avut o discutie foarte interesanta la un restaurant din Bucuresti cu un amic liberal. Desi nu este in prima linie a dezbaterii si deciziei politice, mi-a lamurit cel mai precis cu putinta mobilul aliantei PNL-PC. Chestiunea este si ramane extrem de simpla.

Solutia pentru debarcarea guvernului BOC este rasturnarea voturilor UNPR sau UDMR dinspre guvern spre opozitie. Cum majoritatea membrilor UNPR sunt plecati din PNL sau PSD e putin probabil ca acestia vor avea curanjul sa faca pasul inapoi spre partidele de origine. Insa...este foarte usor sa faca pasul ...inapoi spre PC. Astfel, PC va fi in anul 2011 receptacul pentru toti transfugii din PDL sau UNPR. Astfel, lejer PC isi va construi o structura politica de cel putin 21 de parlamentari pe care,...atentie va putea sa ii pastreze pentru ca principiul ACD este ca parlamentarii isi pastreaza colegiu.

In felul acesta, opozitia isi construieste majoritatea parlamentara pana cel tarziu in vara. PSD si PNL nu vor putea fi acuzate ca primesc inapoi fostii combatanti, PC-ul fiind pana la urma magnetul politic cel mai util.

Nu vreau sa devoalez numele amicului meu, dar fara a avea informatii din interior a "simtit" cea mai interesanta miscare a inceputului de an.

O noua reglamentare pentru combaterea inatarzierii platilor in domeniul comercial

2010-10-30T09:28:00.001+03:00

In procedura coeciziei, Parlamentul European a adoptat textul legal privind combaterea intarzierii efectuaruu platilor in cazul tranzactiilor comerciale. Iata forma:

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 20 octombrie 2010 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale (reformare) (COM(2009)0126 – C7-0044/2009 – 2009/0054(COD))

(Procedura legislativă ordinară - reformare)

Parlamentul European,

– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2009)0126),

– având în vedere articolul 251 alineatul (2) și articolul 95 din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0044/2009),

– având în vedere comunicarea Comisiei adresată Parlamentului European și Consiliului intitulată „Consecințele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituționale în curs de desfășurare” (COM(2009)0665),

– având în vedere articolul 294 alineatul (3) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 decembrie 2009(1) ,

– având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative(2) ;

– având în vedere scrisoarea din 18 mai 2010 a Comisiei pentru afaceri juridice, adresată Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor în conformitate cu articolul 87 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului exprimat prin scrisoarea din 29 septembrie 2010, de aprobare a poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolele 87 și 55 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizul Comisiei pentru afaceri juridice, precum și cel al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0136/2010),

A. întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză nu conține nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere sau în avizul grupului de lucru și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare, modificată pentru a ține seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei;

2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO C 255, 22.9.2010, p. 42.
(2) JO C 77, 28.3.2002, p. 1.

Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 20 octombrie 2010 în vederea adoptării Directivei 2010/.../UE a Parlamentului European și al Consiliului privind combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale (reformare)

P7_TC1-COD(2009)0054
(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European(1) ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(2) ,

întrucât:

(1) Directiva 2000/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 iunie 2000 privind combaterea întârzierii efectuării plăţilor în cazul tranzacţiilor comerciale trebuie să facă obiectul mai multor modificări substanţiale(3) . Din motive de claritate, ar trebui să se procedeze la reformarea directivei menţionate.

(2) Majoritatea mărfurilor şi serviciilor sunt furnizate în cadrul pieţei interne de către operatori economici către alţi operatori economici şi către autorităţi publice pe baza unei plăţi reportate, prin care furnizorul, de comun acord cu clientul său, acordă acestuia din urmă un termen pentru achitarea facturii, care este fie menţionat în factura furnizorului, fie stabilit prin lege.

(3) În cadrul tranzacţiilor comerciale între operatori economici sau între operatori economici şi autorităţi publice, numeroase plăţi sunt efectuate mai târziu decât a fost stabilit în contract sau menţionat în condiţiile comerciale generale. Deşi mărfurile sunt livrate sau serviciile sunt prestate, numeroase facturi corespunzătoare acestora sunt achitate cu mult după termenul de plată. Astfel de întârzieri în efectuarea plăţilor afectează activele lichide şi complică gestionarea financiară a întreprinderilor. Ele afectează, de asemenea, competitivitatea şi rentabilitatea acestora, atunci când creditorii au nevoie să obţină finanţări externe datorită întârzierii efectuării plăţilor. Acest risc creşte în mod considerabil în perioadele de încetinire a creşterii economice, când accesul la finanţare este mai dificil.

(4) Plângerile juridice legate de întârzierea efectuării plăţilor sunt deja facilitate de Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială(4) , Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind crearea unui Titlu Executoriu European pentru creanţele necontestate(5) , Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire a unei proceduri europene de somaţie de plată şi Regulamentul (CE) nr. 861/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă(6) . Totuşi, pentru a descuraja întârzierea efectuării plăţilor în cazul tranzacţiilor comerciale, este necesar să se stabilească măsuri complementare.

(5) Antreprenorii trebuie să poată efectua tranzacţii în întreaga piaţă internă în condiţii care să garanteze că operaţiunile transfrontaliere nu prezintă riscuri mai mari decât vânzările interne. S-ar crea denaturări ale concurenţei dacă s-ar aplica norme substanţial diferite pentru operaţiunile interne şi transfrontaliere.

(6) În Comunicarea sa din 25 iunie 2008, intitulată „Gândiţi mai întâi la scară mică – un ”Small Business Act„ pentru Europa” , Comisia a subliniat faptul că ar trebui facilitat accesul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) la finanţare şi ar trebui dezvoltat un mediu juridic şi de afaceri sănătos şi favorabil efectuării la timp a plăţilor. Ar trebui menţionat faptul că autorităţile publice au o responsabilitate deosebită în acest sens. Criteriile de definire a IMM-urilor sunt prevăzute în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (7) .

(7) Una din acţiunile prioritare ale Comunicării Comisiei din 26 noiembrie 2008, intitulată „Planul european de redresare economică”, este reducerea poverii administrative şi promovarea antreprenoriatului, în principiu prin garantarea, între altele, a achitării în termen de o lună a facturilor pentru furnituri şi servicii, inclusiv către IMM-uri, cu scopul de a reduce problemele de trezorerie.

(8) Obiectivul combaterii întârzierii în efectuarea plăţilor pe piaţa internă nu poate fi atins suficient de către statele membre acţionând individual şi poate fi, în consecinţă, realizat mai bine de către Uniune . Prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv. Prezenta directivă respectă, în consecinţă, în toate elementele sale, principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii stabilite la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană .

(9) Domeniul de aplicare a prezentei directive ar trebui limitat la plăţi efectuate ca remuneraţie pentru tranzacţii comerciale şi nu ar trebui să reglementeze tranzacţiile cu consumatorii, dobânda pentru alte plăţi, de exemplu plăţi efectuate în conformitate cu legislaţia privind cecurile şi cambiile, plăţi reprezentând compensaţii pentru daune, inclusiv plăţi ale companiilor de asigurare. De asemenea, statele membre ar trebui să fie în măsură să excludă din domeniul de aplicare a directivei datoriile care sunt subiect al procedurilor de insolvenţă, inclusiv al procedurilor de reeşalonare a datoriei.

(10) Prezenta directivă ar trebui să reglementeze toate tranzacţiile comerciale, indiferent dacă sunt realizate între întreprinderi private şi publice sau între întreprinderi şi autorităţi publice, având în vedere faptul că acestea din urmă efectuează un volum considerabil de plăţi către întreprinderi. Ar trebui, în consecinţă, să reglementeze tranzacţiile comerciale între contractanţii principali şi furnizorii şi subcontractanţii acestora.

(11) Faptul că profesiunile liberale intră în domeniul de aplicare a prezentei directive nu înseamnă că statele membre trebuie să le trateze ca întreprinderi sau comercianţi în scopuri care nu intră în domeniul de aplicare a prezentei directive.

(12) Întârzierea efectuării plăţilor constituie o încălcare a contractului care a devenit atractivă din punct de vedere financiar pentru debitori în majoritatea statelor membre datorită dobânzilor mici sau inexistente aplicate întârzierii efectuării plăţilor şi/sau procedurilor greoaie de acţiune. O schimbare decisivă în direcţia unei culturi a efectuării prompte a plăţilor , incluzând dispoziții care să considere, în toate situaţiile, drept clauză sau practică contractuală inechitabilă orice caz de excludere a dreptului de a aplica dobânzi, este necesară pentru a inversa această tendință și a asigura consecințe ale întârzierilor în efectuarea plăților care să descurajeze întârzierea efectuării plăților. Această schimbare ar trebui să includă, de asemenea, dispoziţii specifice referitoare la termenele de plată şi la compensarea creditorilor pentru costurile suportate şi, printre altele, dispoziţii care să constate caracterul extrem de inechitabil al excluderii dreptului la compensare pentru costurile suportate în vederea recuperării fondurilor.

(13) În consecinţă, pentru contractele între întreprinderi ar trebui să se prevadă termene de plată limitate, ca regulă generală, la 60 de zile calendaristice. Totuşi, pot exista situaţii în care întreprinderile pot să solicite termene de plată mai extinse, de exemplu atunci când acestea doresc să acorde credite comerciale clienţilor lor. Ar trebui, prin urmare, să fie în continuare posibil ca părţile contractante să se poată pune de acord asupra unor termene de plată specifice, mai lungi de 60 de zile calendaristice, cu condiţia totuşi ca o astfel de prelungire să nu fie extrem de inechitabilă pentru creditor.

(14) Livrarea de bunuri şi furnizarea de servicii contra cost care intră în domeniul de aplicare a prezentei directive ar trebui să includă, de asemenea, proiectarea şi execuţia lucrărilor publice, a clădirilor şi lucrările de construcţii civile.

(15) Din motive de coerență a legislației Uniunii , definiția pentru „autorități contractante” de la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale (8) , precum şi de la articolul 1 alineatul (9) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări(9) , de bunuri și de servicii se aplică în sensul prezentei directive.

(16) Dobânzile legale datorate ca urmare a întârzierii efectuării plăţilor sunt calculate pe zile, sub formă de dobânzi simple, în conformitate cu Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor şi expirării termenelor(10) .

(17) Prezenta directivă nu ar trebui să creeze pentru creditori obligaţia de a solicita dobândă pentru întârzierea efectuării plăţilor. În cazul întârzierii efectuării plăţilor, prezenta directivă ar trebui să permită unui creditor să recurgă la perceperea de dobânzi pentru întârzierea efectuării plăţilor fără o notificare prealabilă referitoare la neîndeplinirea obligaţiilor contractuale sau o altă notificare similară care să reamintească debitorului de obligaţia sa de efectuare a plăţii.

(18) Efectuarea plăţii de către debitor ar trebui să fie considerată întârziată, în scopul stabilirii dreptului de a aplica dobânzi pentru întârzierea plăţilor, în cazul în care creditorul nu are la dispoziţie suma datorată la data scadentă, cu condiţia să-şi fi îndeplinit obligaţiile contractuale şi legale.

(19) Facturile reprezintă temeiul cererilor de plată şi sunt documente importante în lanţul valoric al tranzacţiilor pentru furnizarea de bunuri şi servicii, printre altele pentru stabilirea termenului de plată. În sensul prezentei directive, statele membre ar trebui să promoveze sisteme care asigură certitudinea juridică în ceea ce priveşte data exactă de primire a facturilor de către debitori, inclusiv în domeniul facturării electronice, caz în care primirea facturilor ar putea genera mijloace de probă electronice şi în care s-ar aplica parţial Directiva Consiliului 2010/45/UE din 13 iulie 2010 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce priveşte normele privind facturarea (11) .

(20) Este necesar să se prevadă o compensaţie echitabilă a creditorilor pentru costurile de recuperare a fondurilor generate de întârzierea efectuării plăţilor, astfel încât consecinţele acestor întârzieri să descurajeze suficient recursul la asemenea practici. Costurile de recuperare a fondurilor ar trebui să includă, de asemenea, recuperarea costurilor administrative și compensarea costurilor interne suportate din cauza întârzierii efectuării plăților, pentru care prezenta directivă ar trebui să stabilească o sumă fixă minimă care să poată fi cumulată cu dobânda pentru întârzierea efectuării plăților. Acordarea de compensaţii sub forma unei sume fixe ar trebui să aibă drept scop limitarea costurilor administrative şi interne legate de recuperarea fondurilor. Compensaţia pentru costurile de recuperare ar trebui să fie luată în considerare fără a aduce atingere dispoziţiilor de drept intern conform cărora un judecător naţional ar putea acorda despăgubiri creditorului pentru orice pagubă suplimentară legată de plata cu întârziere de către debitor.

(21) Pe lângă dreptul la plata unei sume fixe pentru acoperirea costurilor de recuperare interne, creditorii ar trebui să aibă, de asemenea, dreptul la rambursarea celorlalte costuri de recuperare pe care trebuie să le suporte din cauza întârzierii efectuării plăţilor de către un debitor. Asemenea costuri ar trebui să includă, în special, costurile suportate de creditori în vederea angajării unui avocat sau a unei firme de colectare a debitelor.

(22) Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere dreptului statelor membre de a prevedea aplicarea unor sume fixe în cazul compensării costurilor de recuperare care sunt mai ridicate şi, prin urmare, mai favorabile creditorului sau de a majora aceste sume, cu scopul de a ţine seama de efectele inflaţiei, printre altele.

(23) Prezenta directivă nu ar trebui să împiedice plăţile în rate sau plăţile eşalonate. Cu toate acestea, fiecare rată sau plată ar trebui să facă obiectul unei plăţi la termenele convenite şi ar trebui să se supună normelor privind întârzierea efectuării plăţilor prevăzute în prezenta directivă.

(24) ▌În general, autorităţile publice beneficiază de aporturi de fonduri mai sigure, mai previzibile și mai continue decât întreprinderile ▌. ▌În plus, multe autorităţi publice pot obţine finanţare în condiţii mai avantajoase decât întreprinderile ▌. În acelaşi timp, în comparaţie cu întreprinderile, autorităţile publice depind mai puţin de edificarea unor relaţii comerciale stabile pentru a-şi realiza obiectivele. În consecinţă, termenele lungi de plată şi întârzierea efectuării plăților de către autoritățile publice pentru bunuri şi servicii generează ▌costuri nejustificate pentru întreprinderi ▌. Prin urmare, este oportună introducerea de norme specifice în ceea ce priveşte tranzacţiile comerciale pentru furnizarea de bunuri şi servicii de către întreprinderi către autorităţile publice, prevăzând în special termene de plată care să nu depăşească, în mod normal, 30 de zile calendaristice, în afara cazului în care contractul prevede în mod expres dispoziţii contrare, care trebuie să fie justificate în mod obiectiv de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, aceste termene neputând depăşi, în orice caz, 60 de zile calendaristice .

(25) Cu toate acestea, ar trebui să se ţină cont de situaţia specifică a autorităţilor publice care desfăşoară activităţi economice de natură industrială sau comercială oferind bunuri sau servicii pe piaţă în calitate de întreprindere publică. În acest scop, ar trebui să se permită statelor membre, în anumite condiţii, să extindă termenul legal de plată până la maximum 60 de zile calendaristice.

(26) Un motiv special de îngrijorare legat de întârzierea efectuării plăţilor este situaţia serviciilor de sănătate într-un număr mare de state membre. Sistemele de sănătate, ca parte fundamentală a infrastructurii sociale a Europei, sunt adesea nevoite să reconcilieze nevoile individuale cu finanţele disponibile, în condiţiile în care populaţia Europei îmbătrâneşte, speranţa de viaţă creşte şi medicina avansează. Toate sistemele trebuie să ia în calcul provocarea pe care o reprezintă acordarea unui statut prioritar asistenţei medicale, într-un mod care să permită echilibrarea nevoilor pacienţilor individuali cu resursele financiare disponibile. Statele membre ar trebui, prin urmare, să fie în măsură să permită o anumită flexibilitate entităţilor publice care furnizează servicii de asistenţă medicală în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentelor lor. În acest scop, ar trebui să se permită statelor membre, în anumite condiţii, să extindă termenul legal de plată până la 60 de zile calendaristice. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să depună toate eforturile pentru a asigura că plăţile în sectorul sanitar sunt efectuate în termenele de plată legale.

(27) Pentru a nu pune în pericol îndeplinirea obiectivului prezentei directive, statele membre ar trebui să garanteze că în cadrul tranzacţiilor comerciale durata maximă a unei proceduri de recepţie sau de verificare nu depăşeşte, în general, 30 de zile calendaristice. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibil ca o procedură de verificare să depăşească 30 de zile calendaristice, spre exemplu în cazul contractelor deosebit de complexe, atunci când acest lucru este prevăzut în mod expres în contract şi în orice documente de licitaţie şi cu condiţia ca acest lucru să nu fie extrem de inechitabil pentru creditor.

(28) Instituţiile Uniunii se află într-o situaţie comparabilă cu cea a autorităţilor publice din statele membre în ceea ce priveşte finanţarea şi relaţiile comerciale ale acestora. Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene (12) prevede că lichidarea, ordonanţarea și plata cheltuielilor de către instituţiile Uniunii trebuie efectuate în termenele stabilite în normele de aplicare ale acestuia. Respectivele norme de aplicare sunt în prezent stipulate în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene (13) şi prevăd circumstanţele în care dobânzile pentru întârzierea plăţilor sunt exigibile de către creditorii cărora li s-au rambursat cu întârziere sumele datorate. În contextul revizuirii în curs a acestor regulamente, ar trebui garantat faptul că termenele maxime de plată pe care trebuie să le respecte instituţiile Uniunii sunt aliniate cu termenele legale aplicabile autorităţilor publice în conformitate cu prezenta directivă.

(29) Prezenta directivă ar trebui să interzică abuzul în materie de libertate contractuală în dezavantajul creditorilor. Prin urmare, în cazul în care o clauză contractuală sau o practică referitoare la data sau termenul de plată, rata dobânzii pentru întârzierea efectuării plăţilor sau compensaţia pentru costurile de recuperare nu este justificată pe baza termenelor acordate debitorului, sau în cazul în care aceasta are drept scop principal furnizarea de active lichide debitorului, pe cheltuiala creditorului, aceasta poate fi considerată drept un astfel de abuz. În acest sens şi în conformitate cu „proiectul de cadru comun de referinţă”, elaborat la nivel academic, orice clauză contractuală sau practică ce se abate grav de la bunele practici comerciale, fiind contrară bunei credinţe şi corectitudinii, ar trebui considerată inechitabilă pentru creditor. În special, excluderea absolută a dreptului la perceperea de dobânzi ar trebui să fie considerată întotdeauna drept extrem de inechitabilă, în timp ce, în cazul excluderii dreptului la compensaţii pentru costurile de recuperare, ar trebui să se presupună că aceasta este extrem de inechitabilă. Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere dispoziţiilor de drept intern privind modul în care contractele sunt încheiate sau valabilitatea termenilor contractuali incorecţi faţă de debitor.

(30) În contextul intensificării eforturilor de prevenire a abuzului de libertate contractuală în detrimentul creditorilor, organismele recunoscute în mod oficial şi organismele care au un interes legitim în activitatea de reprezentare a întreprinderilor ar trebui să se poată adresa instanţelor naţionale sau organelor administrative competente, pentru a împiedica aplicarea unor clauze contractuale sau practici care sunt extrem de inechitabile pentru creditor.

(31) Pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor prezentei directive, statele membre ar trebui să promoveze răspândirea de bune practici, inclusiv prin publicarea unei liste de buni platnici.

(32) Este de dorit să se asigure tuturor creditorilor posibilitatea de a exercita dreptul de retenţie pe bază nediscriminatorie în întreaga Uniune , dacă dreptul de retenţie este valabil în temeiul dispoziţiilor de drept intern stabilite de dreptul internaţional privat.

(33) Prezenta directivă defineşte doar termenul de „titlu executoriu”, dar nu reglementează diversele proceduri ale executării silite a unui astfel de titlu şi condiţiile în care executarea silită a unui astfel de titlu poate fi oprită sau suspendată.

(34) Consecinţele întârzierii efectuării plăţilor pot fi descurajatoare doar dacă sunt însoţite de proceduri de acţiune rapide şi eficiente pentru creditor. În conformitate cu principiul nediscriminării prevăzut la articolul 18 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene , aceste proceduri trebuie să fie disponibile tuturor creditorilor care sunt stabiliți în Uniune .

(35) Pentru a facilita respectarea dispoziţiilor prezentei directive, statele membre ar trebui să încurajeze utilizarea medierii sau a altor mijloace de soluţionare alternativă a litigiilor. Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă şi comercială (14) stabileşte deja un cadru pentru sistemele de mediere la nivelul Uniunii, în special pentru litigiile transfrontaliere, ceea ce nu aduce atingere aplicării sale în cazul sistemelor de mediere naţionale. Statele membre ar trebui, de asemenea, să încurajeze părţile interesate să elaboreze coduri voluntare de conduită, având drept scop principal să contribuie la punerea în aplicare a prezentei directive.

(36) Este necesar să se asigure finalizarea procedurii de recuperare a creanțelor necontestate legate de întârzierea efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale într-o perioadă scurtă de timp, inclusiv prin intermediul unei proceduri de urgenţă şi indiferent de suma datorată .

(37) Obligaţia transpunerii prezentei directive în dreptul intern ar trebui să se limiteze la dispoziţiile care reprezintă o modificare substanţială faţă de Directiva 2000/35/CE. Obligaţia de a transpune dispoziţiile nemodificate decurge din respectiva directivă.

(38) Prezenta directiva nu ar trebui să aducă atingere obligaţiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern şi de aplicare a Directivei 2000/35/CE.

(39) În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituţional pentru o mai bună legiferare (15) , statele membre sunt încurajate să elaboreze, pentru ele şi în interesul Uniunii, propriile tabele care să ilustreze, pe cât posibil, corespondenţa dintre prezenta directivă şi măsurile lor de transpunere şi să le facă publice,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Obiectul şi domeniul de aplicare

(1) Obiectivul prezentei directive este să combată întârzierea efectuării plăţilor în cazul tranzacţiilor comerciale, cu scopul de a asigura funcţionarea adecvată a pieţei interne, promovând astfel competitivitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor.

(2) Prezenta directivă se aplică tuturor plăţilor efectuate ca remuneraţii pentru tranzacţii comerciale.

(3) ▌Statele membre pot exclude ▌datoriile care sunt subiect al procedurilor de insolvenţă instituite împotriva debitorului, inclusiv al procedurilor care au ca obiectiv reeşalonarea datoriei .

Articolul 2

Definiţii

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiţii:

1. „tranzacţii comerciale” înseamnă tranzacţii între întreprinderi sau între întreprinderi şi autorităţi publice care conduc la livrarea de bunuri sau furnizarea de servicii contra cost;
2. „autoritate publică” înseamnă orice autoritate contractantă, conform definiţiei de la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2004/17/CE şi de la articolul 1 alineatul (9) din Directiva 2004/18/CE, indiferent de obiectul sau valoarea contractului ;
3. „întreprinderi” înseamnă orice organizaţie, alta decât o autoritate publică, care desfăşoară o activitate economică şi profesională independentă, chiar dacă este realizată de o singură persoană;
4. „întârzierea efectuării plăţilor” înseamnă neefectuarea plăţilor în termenul contractual sau legal de plată, în conformitate cu condiţiile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) şi la articolul 5 alineatul (1) ;
5. „dobândă pentru întârzierea efectuării plăților” înseamnă dobândă legală pentru întârzierea efectuării plăților sau dobândă la o rată stabilită de comun acord între întreprinderi, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la articolul 6 ;
6. „dobândă legală pentru întârzierea efectuării plăților ” înseamnă dobândă simplă pentru întârzierea efectuării plăților la o rată care reprezintă rata de referință, plus cel puțin opt puncte procentuale;
7. „suma datorată” înseamnă suma principală care ar fi trebuit plătită în cursul termenului contractual sau legal de plată, inclusiv taxele, impunerile, prelevările sau impozitele aplicabile care sunt menţionate în factură sau în cererea echivalentă de plată;
8. „rata de referinţă” înseamnă una din următoarele:
(a) rata dobânzii practicate de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare cele mai recente sau rata marginală a dobânzii ce rezultă din procedurile de licitaţie cu preţ variabil pentru astfel de operaţiuni;
(b) pentru un stat membru a cărui monedă nu este euro , rata echivalentă stabilită de banca naţională centrală.
9. „dreptul de retenţie” înseamnă acordul contractual conform căruia vânzătorul reţine titlul de proprietate asupra bunurilor în cauză până la plata integrală a preţului;
10. „titlu executoriu” înseamnă orice decizie, hotărâre judecătorească sau dispoziţie de plată emisă de o instanţă de judecată sau de altă autoritate competentă, inclusiv cele executabile provizoriu, fie pentru plata imediată, fie pentru plata în rate, care permite creditorului să recupereze creanţele de la debitor prin mijloace de executare silită.
Articolul 3

Tranzacţii între întreprinderi

(1) Statele membre garantează că, în cadrul unor tranzacţii comerciale între întreprinderi, creditorul are dreptul la dobândă pentru întârzierea efectuării plăţilor fără a fi necesară o notificare în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:
(a) creditorul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale şi legale; şi
(b) creditorul nu a primit suma datorată la timp, cu excepţia cazurilor în care debitorul nu este răspunzător pentru întârziere.
(2) Atunci când condiţiile stabilite la alineatul (1) sunt satisfăcute , statele membre garantează următoarele:
(a) creditorul are dreptul la dobânda pentru întârzierea efectuării plăţilor ▌din ziua următoare datei sau încheierii termenului de plată fixat în contract;
(b) dacă data sau termenul de plată nu este fixat în contract, creditorul are dreptul la dobânda pentru întârzierea efectuării plăţilor la expirarea oricăruia dintre următoarele termene:
(i) după 30 de zile calendaristice de la data primirii de către debitor a facturii sau a unei cereri echivalente de plată;
(ii) dacă data primirii facturii sau a unei cereri echivalente de plată nu este certă, după 30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau serviciilor;
(iii) dacă debitorul primeşte factura sau o cerere echivalentă de plată înainte de primirea bunurilor sau serviciilor, după 30 de zile calendaristice de la primirea bunurilor sau serviciilor;
(iv) dacă procedura de recepție sau verificare, prin care se stabilește conformitatea bunurilor sau serviciilor cu contractul, este prevăzută prin lege sau contract și dacă debitorul primește factura sau o cerere echivalentă de plată înainte de sau în ziua în care are loc această recepție sau verificare, după 30 de zile calendaristice de la acea dată.
(3) Statele membre se asigură că durata maximă a procedurii de recepţie sau verificare menţionată la alineatul (2) litera (b) punctul (iv) nu depăşeşte 30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau serviciilor, în afara cazului în care contractul prevede în mod expres dispoziţii contrare şi cu condiţia ca acest lucru să nu fie extrem de inechitabil pentru creditor, în sensul articolului 6.

(4) Statele membre se asigură că termenul de plată stabilit în contract nu depăşeşte 60 de zile calendaristice, în afara cazului în care contractul prevede în mod expres dispoziţii contrare şi cu condiţia ca acest lucru să nu fie extrem de inechitabil pentru creditor, în sensul articolului 6.

(5) Statele membre se asigură că rata de referinţă aplicabilă:
(a) pentru primul semestru al anului în cauză este rata în vigoare la data de 1 ianuarie din anul respectiv;
(b) pentru al doilea semestru al anului în cauză este rata în vigoare la data de 1 iulie din anul respectiv.
Articolul 4

Compensaţia pentru costurile de recuperare

(1) Statele membre se asigură că, atunci când dobânda pentru întârzierea efectuării plăților devine plătibilă în cazul tranzacțiilor comerciale în conformitate cu articolul 3 sau articolul 5 ▌, creditorul are dreptul de a obține ▌de la debitor ▌o sumă fixă de 40 EUR, în calitate de compensaţie minimă . ▌

(2) Statele membre se asigură că suma fixă menţionată la alineatul (1) este plătibilă fără a fi necesară o notificare şi reprezintă o compensaţie pentru propriile costuri de recuperare ale creditorului.

(3) ▌Creditorul are dreptul, în plus față de suma fixă menţionată la alineatul (1), de a solicita o compensație rezonabilă de la debitor pentru orice costuri ▌de recuperare care depăşesc suma fixă respectivă angajate datorită întârzierii debitorului în efectuarea plăților. Aceste costuri ar putea să includă cheltuielile suportate, printre altele, în vederea angajării unui avocat sau a unei firme de colectare a debitelor.

Articolul 5

Tranzacţii între întreprinderi şi autorităţile publice

(1) Statele membre se asigură că, în tranzacţiile comerciale în care debitorul este o autoritate publică, creditorul are dreptul, la trecerea termenului menţionat la alineatele 2, 3 sau 5 la dobândă legală pentru întârzierea efectuării plăţilor, fără a fi necesară o notificare ▌ dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
(a) creditorul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale şi legale; precum şi
(b) creditorul nu a primit suma datorată la timp, cu excepţia cazurilor în care debitorul nu este răspunzător pentru întârziere.
(2) ▌Statele membre garantează că în tranzacţiile comerciale în care debitorul este o autoritate publică,

▌

(a) ▌termenul de plată nu depăşeşte vreunul din următoarele termene:
(i) după 30 de zile calendaristice de la data primirii de către debitor a facturii sau a unei cereri echivalente de plată;
(ii) dacă debitorul primeşte factura sau o cerere echivalentă de plată înainte de primirea bunurilor sau serviciilor, după 30 de zile calendaristice de la primirea bunurilor sau serviciilor;
(iii) dacă procedura de recepţie sau verificare, prin care se stabileşte conformitatea bunurilor sau serviciilor cu contractul, este prevăzută prin lege sau contract şi dacă debitorul primeşte factura sau o cerere echivalentă de plată înainte de sau în ziua în care are loc această recepţie sau verificare, după 30 de zile calendaristice de la acea dată;
(iv) dacă data primirii facturii sau a unei cereri echivalente de plată nu este certă, după 30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau serviciilor;
(b) data primirii facturii nu face obiectul unui acord contractual între debitor şi creditor .
(3) Statele membre pot prelungi termenele menţionate la alineatul 2 litera (a) cu maximum 60 de zile calendaristice pentru
(a) orice autoritate publică ce realizează activităţi economice de natură industrială sau comercială, furnizând bunuri sau servicii pe piaţă şi care, ca întreprindere publică, trebuie să se conformeze cerinţelor de transparenţă prevăzute în Directiva 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi (16) ;
(b) entităţile publice ce furnizează îngrijiri medicale şi care sunt certificate în acest sens;
Dacă un stat membru decide să prelungească termenele în conformitate cu primul paragraf, acesta trimite un raport cu privire la implementarea acestuia către Comisie, în termen de cinci ani de la data prevăzută la articolul 11 alineatul (1).

În baza acestuia, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului indicând care state membre au prelungit termenele în conformitate cu primul paragraf şi luând în considerare impactul asupra funcţionării pieţei interne, în special asupra IMM-urilor. Raportul este însoţit de propuneri legislative corespunzătoare.

(4) Statele membre se asigură că durata maximă a procedurii de recepţie sau verificare menţionată la alineatul (2) litera (a) punctul (iii) nu depăşeşte 30 de zile calendaristice de la data de recepţie a mărfurilor sau serviciilor, cu excepţia unor alte dispoziţii explicite incluse în contract şi în toate documentele licitaţiei şi cu condiţia că nu fie prea inechitabil faţă de creditor, în spiritul articolului 6 .

(5) Statele membre se asigură că termenul de plată stabilit în contract nu depăşeşte termenele stabilite la alineatul (2) ▌, cu excepţia cazului în care acesta este stabilit explicit în contract şi este justificat în mod obiectiv ţinând cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului şi în orice caz nu ar trebui să depăşească 60 de zile calendaristice .

▌

(6) Statele membre se asigură că rata de referinţă aplicabilă ▌:
(a) pentru primul semestru al anului în cauză este rata în vigoare la data de 1 ianuarie din anul respectiv;
(b) pentru al doilea semestru al anului în cauză este rata în vigoare la data de 1 iulie din anul respectiv.
Articolul 6

Practici şi clauze contractuale ▌inechitabile

(1) Statele membre garantează că un termen din contract sau o practică referitoare la data plăţii sau la termenuk de plată, rata dobânzii pentru întârzierea efectuării plăţilor sau compensaţia pentru costurile de recuperare ▌nu este aplicabilă sau generează dreptul de a cere despăgubiri, dacă este extrem de inechitabilă pentru creditor.

Pentru a determina dacă un termen sau o practică este extrem de inechitabilă pentru creditor, în sensul primului paragraf , se ţine cont de toate circumstanţele cazului, inclusiv de:

(a) toate abaterile grave de la practicile şi uzanţele comerciale, contrare bunei credinţe şi corectitudinii ;
(b) natura produselor sau a serviciilor; precum şi
(c) dacă debitorul are motive obiective de derogare de la rata dobânzii legale sau de la termenul de plată aşa cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (2b), articolul 5 alineatul (2), articolul 5 alineatul (3) şi articolul 5 alineatul (5) sau la articolul 4 alineatul (1).
(2) În scopul aplicării alineatului (1), orice termen sau practică care exclude achitarea de dobânzi pentru întârzierea efectuării plăţilor este considerată ▌ ca fiind extrem de inechitabilă.

(3) În scopul aplicării primului paragraf, orice termen sau practică care exclude compensarea costurilor de recuperare aşa cum se menţionează la articolul 4 este considerată ca fiind extrem de inechitabilă.

(4) Statele membre garantează că, în interesul creditorilor şi al concurenţilor, există mijloace adecvate şi eficiente pentru a stopa aplicarea unor termene şi clauze extrem de inechitabile ▌ în înţelesul alineatului (1).

(5) Mijloacele menţionate la alineatul (2) includ dispoziţii în baza cărora organizaţiile recunoscute oficial ca reprezentante ale întreprinderilor sau având interese legitime în reprezentarea acestora pot să se adreseze, în conformitate cu legislaţia internă în cauză, instanţelor de judecată sau organelor administrative competente, pe motiv că termenii sau practicele contractuale sunt extrem de inechitabile în înţelesul alineatului (1) şi, în consecinţă, pot aplica mijloacele potrivite şi eficiente pentru a împiedica aplicarea acestora.

Articolul 7

Transparenţă şi sensibilizare

(1) Statele membre garantează o transparență totală privind drepturile și obligațiile ce decurg din prezenta directivă, inclusiv prin publicarea ratei dobânzii legale aplicabile pentru întârzierile de plată.

(2) Comisia publică pe internet detalii referitoare la ratele legale curente ale dobânzii aplicabile în toate statele membre în caz de întârziere a efectuării plăţii în tranzacţiile comerciale.

(3) Dacă este cazul, statele membre recurg la publicaţii profesionale, la campanii de promovare sau la orice altă modalitate funcţională de sensibilizare a întreprinderilor cu privire la căile de atac pentru întârzierile în efectuarea plăţilor.

(4) Statele membre pot încuraja elaborarea unor coduri privind plata la timp, în care să se stabilească limite de timp clar definite pentru efectuarea plăţilor şi un proces adecvat pentru tratarea eventualelor plăţi care fac obiectul unei contestaţii, sau orice alte iniţiative care abordează problema esenţială a întârzierilor în efectuarea plăţilor şi contribuie la dezvoltarea unei culturi a plăţilor la timp, care sprijină obiectivele prezentei directive.

Articolul 8

Calendarele de plată

Prezenta directivă nu aduce atingere dreptului părţilor de a conveni, în limitele dispoziţiilor corespunzătoare din legislaţia internă aplicabilă, asupra unor calendare de plată a ratelor. În astfel de cazuri, dacă unele rate nu sunt plătite la data convenită, dobânzile şi compensaţiile prevăzute în prezenta directivă se calculează exclusiv pe baza sumelor ale căror termene de plată au fost depăşite.

Articolul 9

Dreptul de retenţie

(1) Statele membre garantează, în conformitate cu dispoziţiile de drept intern aplicabile în temeiul dreptului internaţional privat, că vânzătorul păstrează dreptul de proprietate asupra bunurilor până la plata integrală, dacă cumpărătorul şi vânzătorul au fost în mod expres de acord cu o clauză prevăzând dreptul de retenţie înainte de livrarea bunurilor.

(2) Statele membre pot adopta sau menţine dispoziţii privind plăţile anticipate deja efectuate de către debitor.

Articolul 10

Proceduri de recuperare a creanţelor necontestate

(1) Statele membre garantează că se poate obţine un titlu executoriu inclusiv printr-o procedură de urgenţă şi indiferent de suma datorată, în mod normal în termen de 90 de zile calendaristice de la înaintarea acţiunii creditorilor sau de la solicitarea adresată instanţei sau altei autorităţi competente, cu condiţia ca datoria sau aspecte ale procedurii să nu fie contestate. Statele membre ndeplinesc această obligaţie în conformitate cu actele cu putere de lege şi actele administrative interne.

(2) Actele cu putere de lege şi actele administrative interne se aplică în aceleaşi condiţii tuturor creditorilor care sunt stabiliţi în Uniune .

(3) Pentru calcularea termenului menţionat la alineatul (1) nu se iau în considerare următoarele:
(a) perioada necesară pentru procesarea documentelor;
(b) orice întârzieri cauzate de creditori, cum ar fi perioadele alocate corectării solicitărilor.
(4) Acest articol nu aduce atingere prevederilor Regulamentului (CE) 1896/2006.

Articolul 11

Raport

▌

În termen de trei ani de la data menţionată la articolul 12 alineatul (1), Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului privind aplicarea prezentei directive. Raportul este însoţit de propuneri legislative corespunzătoare.

Articolul 12

Transpunere

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma articolelor 1 – 8 și articolului 10 până la…(17) . Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor acte ▌.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. De asemenea, ele conţin o menţiune în sensul că trimiterile, efectuate în cuprinsul actelor cu putere de lege şi al actelor administrative în vigoare, la directivele abrogate prin prezenta directivă se înţeleg ca trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri şi modul în care se formulează această menţiune.

(2) Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

(3) Statele membre pot menţine sau adopta dispoziţii legale mai favorabile creditorului decât cele necesare pentru respectarea prezentei directive.

(4) În transpunerea prezentei directive, statele membre decid dacă exclud contractele care au fost încheiate anterior datei menţionate la alineatul (1).

Articolul 13

Abrogare

Cu excepţia contractelor încheiate înainte de…(18) , pentru care prezenta directivă nu se aplică în conformitate cu articolul 12 alineatul (4), Directiva 2000/35/CE se abrogă începând cu data menţionată, fără a aduce atingere obligaţiilor statelor membre privind termenele de transpunere a directivei în dreptul intern şi de aplicare a acesteia.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexă.

Articolul 14

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a [douăzecea] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 15

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

(1) JO C 255, 22.9.2010, p. 42.
(2) Poziţia Parlamentului European din 20 octombrie 2010.
(3) JO L 200, 8.8.2000, p. 35.
(4) JO L 12, 16.1.2001, p. 1.
(5) JO L 143, 30.4.2004, p. 15.
(6) JO L 399, 31.7.2007, p. 1.
(7) JO L 124, 20.5.2003, p. 36.
(8) JO L 134, 30.4.2004, p. 1.
(9) JO L 134, 30.4.2004, p. 114.
(10) JO L 124, 8.6.1971, p. 1.
(11) JO L 189, 22.7.2010, p. 1.
(12) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(13) JO L 357, 31.12.2002, p. 1.
(14) JO L 136, 24.5.2008, p. 3.
(15) JO C 321, 31.12.2003, p. 1.
(16) JO L 318, 17.11.06, p. 17.
(17) * Doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive.
(18) * Doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive.

Solutii Anti-Criza

2010-06-19T20:41:00.002+03:00

Din punctul meu de vedere, ar exista o solutie extrem de inteligenta care ar genera venituri suplimentare la bugetul de stat.

_ MAJORAREA COTEI UNICE pentru cei care incaseaza salariu de la 16% la 26%. In paralele insa oferirea posibilitatii deducerii unui cunatum de 10% din venitul brut pentru achizitii de alimente de baza- ce vor fi trecute intr-o lista.

Puteti sa spuneti, MA , asta e nebun?

NU! Chestiunea e simpla. Conform statisticilor mai mult de 15% din venitul unei familii este alocat mancarii. Doar ca achizitia se face in majoritatea cazurilor din alimentare de cartier care nu fiscalizeaza veniturile.

Daca cetateanul stie ca 10% din venitul brut are drept de deuducere colecteaza BONUL FISCAL. Apoi face o declaratie la Serviciul Personal pe proprie raspundere anexand copii certificate de pe bonuri. Va plati dupa aceasta un impozit pe salariu de doar 16% operand reducerea de 10%. Doar ca toata marfa deja achizitionata este in zona economiei curate.

Statistic economia neagra are ca sursa majora DOMENIUL ALIMENTAR (incluzand tigari si alcool).

Prin obligarea la colectare a bonurilor , va promit eu un plus de minim 15% pe an colectare din domeniul Industriei Alimentare.

Rankinguri de vara

2010-06-19T20:10:00.002+03:00

In Marea Britanie s-au facut publice rankingurile celor mai bune societati de avocatura din al anul 2009. Iata lista:

Law Firm↓ 2009 Turnover↓ 2009 PEP↓ 2007 Turnover↓ 2006 Turnover↓ Headquarters↓ Notes↓
1 Linklaters £1,298.0m[2] £1,302,000[2] £1,121.0m £935.3m London
2 Freshfields Bruckhaus Deringer £1,287.0m[2] £1,443,000[2] £986.0m £882.0m London
3 Clifford Chance £1,262.0m[2] £737,000[2] £1,194.0m £1,030.0m London
4 Allen & Overy £1,091.0m[2] £1,047,000[2] £887.0m £736.0m London
5 DLA Piper £585.0m[2] £645,000[2] £525.0m £475.0m London
6 Lovells £531.0m[2] £586,000[2] £425.0m £396.0m London (now Hogan Lovells)
7 Slaughter and May £504.0m[2] £2,250,000[2] £417.0m £321.0m London
8 Herbert Smith £444.0m[2] £845,000[2] £334.0m £296.0m London
9 Eversheds £365.9m[2] £404,000[2] £356.0m £323.0m London
10 Norton Rose £314.0m[2] £547,000[2] £233.0m £210.0m London
11 Ashurst £301.0m[2] £673,000[2] £275.0m £214.0m London
12 Simmons & Simmons £291.3m[2] £520,000[2] £250.4m £227.0m London
13 CMS Cameron McKenna £240.0m[2] £554,000[2] £197.4m £181.3m London

Foarte interesant este ca primele doua companii FRESHFIELDS si LINKLATERS au avut in ROmania in 2009 un an foarte greu.

Interesant nu?

Scurta schita despre o tara. Sau Romania Reloaded

2010-02-13T21:39:00.002+02:00

Dragii mei, de mult timp nu am mai scris pe blog. Am continuat sa citesc multe postari online, dar m-am plictisit. frustrarea si nevroza sunt mult prea mari. Din campania prezidentiala am ramas cu un singur refren - REFORMA STATULUI. Cred ca trebuie in primul rand sa reinventam Romania. Conceptul de reinventare a Romaniei pleaca de ideea - DELETE YOUR BLOG/DELETE YOUR ROMANIA. Apoi STEP 2 CREATE NEW BLOG/CREATE NEW ROMANIA.

O tara fara cele milioane de pretexte, exceptii si nebunii....o tara cu o constitutie noua, cu un sistem legsislativ flexibil si maleabil, cu un Parlament curat, cu legi noi, cu comportamente civice.....

Se anunta un nou proiect politic? Cred ca nu! Mai mult un nou proiect civic care incearca sa ne aduca la aceeasi masa sa analizam si sa cream o ROmanie noua. ROmania mea si a ta!

O noua modificare in functionarea Registrului Comertului

2010-01-02T17:42:00.002+02:00

In urma sedintei de guvern din data de 29.12.2009 s-a adoptat o Ordonanta referitoare la modul de organizare al Registrului Comertului in Romania.

Din punct meu de vedere lucrurile intra pe coordonatele unei normalitati europene.

Iata de declara ministrul predoiu dupa sedinta de guvern

"Bună seara. Ordonanţa vizează instituirea unor măsuri privind înregistrarea în Registrul comerţului. Ea are două scopuri. Un scop imediat acela de deblocare într-adevăr a activităţii Registrului comerţului, acolo unde rolul acestuia s-a aglomerat cu dosare neprocesate şi un alt scop este acela de a degreva judecătorii de activităţi administrative, solicitare mai veche a acestora. În ceea ce priveşte procedura, în principiu competenţa de soluţionare a cererilor de înregistrare în registrul comerţului şi a altor cereri potrivit legii, aparţine de acum directorului Oficiului Registrului comerţului din raza tribunalului, în care comerciantul îşi desfăşoară activitatea sau are sediul. De asemenea directorul general al Oficiului Naţional Registrului al Comerţului poate desemna persoane care să efectueze înregistrarea. O serie de cereri cum ar fi, cereri în constatare de dizolvarea a societăţii ca urmare a trecerii duratei acesteia potrivit Legi 31 din 1990, sau cereri privind constatarea dizolvării societăţii ca urmare a preschimbării certificatului de înregistrare ori certificatului fiscal potrivit Legii 359 din 2004, sau cereri privind numirea unui lichidator în cadrul procedurii de lichidare judiciară, cereri pentru constatarea legalităţii fuziunii rămân în competenţa tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are sediul comerciantul. Procedura rămâne necontencioasă în registrul comerţului. Împotriva rezoluţiilor de înregistrare se poate face plângere la tribunalul din raza teritorială unde îşi sediul comerciantul. Această reglementare se propune a fi un pas într-un proces mai larg de modernizare şi reformare a Registrului comerţului, în termen de maxim şase luni de zile ne propunem să trecem la un sistem de înregistrare bazat pe registraturi comerciale. Acest sistem este cunoscut în Europa, de altfel în rândul statelor membre există două sisteme de înregistrare, unul cu control de legalitate aşa cum am avut noi până astăzi şi altul cu un control administrativ aşa cum preconizăm să îl adoptăm, obiectivul fiind acela de a asigura proceduri şi mai sigure privind înregistrarea în registrul comerţului şi în acelaşi timp degrevarea magistraţilor de activităţi administrative după cum spuneam. Aş vrea doar să mai adaug faptul că acest proiect a fost elaborat de Ministerul Justiţiei încă din luna octombrie, din păcate datorită incapacităţii Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă el a putut fi promovat doar astăzi. Obligaţie pe care ne-am luat-o faţă de mediul de afaceri, am anunţat-o şi iată că astăzi am păşit la trecerea ei. Intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial şi eu sper ca împreună cu magistraţii să facem un efort pentru a recupera termenele lungi care s-au acordat. Cel puţin în Bucureşti s-a ajuns la o situaţie intolerabilă din punct de vedere al celerităţii afacerilor astfel încât în maxim două luni de zile să revenim la normal din punct de vedere termenelor legale prevăzute deja de legislaţie pentru înregistrarea comercianţilor, actelor şi faptelor de comerţ în Registrul omerţului. Vă mulţumesc"

Sursa: www.http://www.guv.ro/briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-justitiei-catalin-predoiu-la-finalul-sedintei-de-guvern__l1a107542.html

Vremea Doctrinelor

2009-12-22T00:21:00.000+02:00

2 ani si jumatate de pauza pana la viitoarele alegeri. Un ragaz necesar si suficient. Partidele trebuie sa isi traga aer in piept si sa incerce sa se repozitioneze si structureze doctrinar. In acest moment al crizei, consider eu ca cel mai important lucru este sa cream bipolarizarea dreapta -stanga. Eu sunt si am fost un om de dreapta , dar sufar de lipsa de idei politice din piata. Voi ce spuneti?

ROMANIA IN CRIZA DE CREDIBILITATE.ROMANIA BATAIE DE JOC!

2009-12-20T22:19:00.000+02:00

Se povesteste mult despre nimicuri in Romania azi. La Bucuresti insa , la 20 de ani de la Revolutie a izbucnit MACELUL. MACELUL COMPANIILOR. Oficiul Registrului Comertului Bucuresti inregistreaza dosare, dandu-le TERMEN DE JUDECATA ------DECEMBRIE 2010------------. ESTE INCREDIBIL! PE BUNE! De ce? judecatorii de la Tribunalul Comercial Bucuresti au hotarat sa judece doar 100 de dosare pe zi si din cauza lunii septembrie-protestul magistratiilor- activitatea s-a aglomerat excesiv.

ESTE DE O GRAVITATE INREDIBILA! Avocatii bucuresteni suna si cer sa infiinteze societati comerciale in provincie. E O NEBUNIE ! in anul 2009! ROmania -membra UE!

O stire ratata!

2009-12-13T19:06:00.001+02:00

La invitatia prof. Mircea Maniu am moderat dezbaterea asupra Tratatului de la Lisabona din cadrul "Conferinţei naţionale a reţelelor de comunicare Europe Direct: Valorile pot ţine o Europă diversă unită în faţa greutăţilor". Din partea Comisiei Europene a participat chiar directorul pentru comunicare al CE domnul F.Whayat Din pacate media clujeana nu a fost foarte interesata de o intalnire cu "seful purtatorilor de cuvant" ai Comisiei Europene. Asta este.

Sursa Reprezentanta Comisiei EUROPENE IN ROMANIA

Concluzia conferinţei naţionale a reţelelor de comunicare Europe Direct: Valorile pot ţine o Europă diversă unită în faţa greutăţilor
E-mail this page Trimite pagina prin e-mail Imprima Imprima

11/12/2009

Conferinţa, organizată la Cluj Napoca de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, a fost deschisă cu dezbaterea “UE 2020 – România 2020”. Pornind de la viziunea Comisiei Europene şi de la orientările sale politice pe termen lung, participanţii au dezbătut implicaţiile Tratatului de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, şi priorităţile României pe termen lung.

O Europă a valorilor, o Europă a ambiţiilor, bazată pe coeziune socială, creştere economică şi solidaritate, a fost în centrul dezbaterilor participanţilor.

„Criza cu care ne confruntăm, este parte a vieţii noastre cotidiene, nu este doar una financiară sau economică, este totodată şi o criză a valorilor societăţii europene. Acest lucru ne arată că lumea secolului XXI a devenit interdependentă. Acesta este elementul care ar putea să determine schimbările fundamentale în relaţiile dintre puterile lumii, de aceea avem nevoie de o reflecţie profundă cu privire la tipul de societate în care ne dorim să trăim.”, a spus domnul Niculae Idu, Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Doamna Lucinia Bal, Şeful Biroului de Informare al Parlamentului European în România a adăugat: „Ieşirea din criză nu este reflectată doar prin indicatorii economici, ci, la modul concret, prin scăderea şomajului şi a problemelor sociale cauzate de această criză. Bineînţeles, asta înseamnă să nu ne bazăm doar pe strategii financiare, ci efectiv pe o strategie concertată, adaptată la contextul global”.

“Ce face România în interior, ce face România în Uniunea Europeană, ce face România în sistemul internaţional? Întreg sistemul internaţional este în restructurare, iar această restructurare a început cu cel financiar. Dar din punctul de vedere al cetăţenilor, sunt adeptul aceluiaşi principiu: Europa trebuie redată cetăţenilor”, a declarat la eveniment prof. Vasile Puşcaş.

Conferinţa a continuat cu alte 3 sesiuni de dezbateri desfăşurate în paralel: Priorităţi de comunicare şi valori din perspectiva Uniunii Europene şi a României, Schimbarea climei şi biodiversitate, Programul Uniunii Europene de relansare economică.

La dezbateri au participat: Niculae Idu, Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Lucinia Bal, Şeful Biroului de Informare al Parlamentului European în România, prof. Vasile Puşcaş, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, prof. Toader Nicoară, prorector, Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, împreună cu membrii reţelei Europe Direct.

In România, reţeaua Europe Direct cuprinde 31 de centre de informare, 12 centre de documentare, precum şi o echipă de experţi naţionali în politici europene, Team Europe.

O citare care ma onoreaza

2009-12-12T22:03:00.002+02:00

Curtea de justitie a Uniunii Europene (asa cum se numeste acum Curtea de justitie , dupa Tratatul de la Lisabona) a publicat de curand BIBLIOGRAPHIE COURANTE
PARTIE A PUBLICATIONS JURIDIQUES CONCERNANT L'INTÉGRATION EUROPEENNE

Ma onoreaza faptul ca in cadrul acestei bibliografii selective cu articolele relevante aparute la nivelul Uniunii Europene este mentionat si articolul meu, motiv pentru care le multumesc celor de la

816. Păun, Ciprian ZX/690
Despre îmbogăţirea fără justă cauză în jurisprudenţa CJCE : cauza Marks &Spencer BBB.232.44/ Ciprian Păun 978.935.5
Curierul fiscal. Nr. 5 (2008), p. 19-23.

Si ce folos.....?

2009-12-12T20:13:00.002+02:00

Curtea Constitutionala a solicitat Biroului Electoral Central "reexaminarea" voturilor nule.

Atentie la Comunicatul oficial al Curtii Constitutionale:

"În urma desfăşurării lucrărilor din data de 11 decembrie 2009, Plenul Curţii Constituţionale, în temeiul art.146 lit.f) din Constituţie, art.2 alin (2) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi al art.77 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, a hotărât următoarele: Reexaminarea buletinelor de vot nule şi renumărarea acestora de către Biroul Electoral Central pentru a se stabili dacă există diferenţe între datele consemnate în procesul-verbal şi realitatea constatată."

Daca se constata ca diferenta este de sub 10% , avand in vedere faptul ca nu are o importanta majora asupra rezultatului alegerilor, solutia va fi VALIDAREA ALEGERILOR PREZEIDENTIALE.

Un Nou Inceput

2009-12-12T16:47:00.002+02:00

Timpul trece placut si anul 2009 se incheie. Un an foarte greu pentru multe societati comerciale, un an foarte bun si stresant pentru avocati. Incercand o sinteza a discutiilor cu multi confrati din Romania si din Germania am ajuns la concluzia ca in urma crizei structura portofoliilor de clienti s-a schimbat decisiv in 2009. Litigiile au ajuns in mod clar la peste 50% din cifra de afaceri a avocatiilor si poertofoliile de Real-Estate sau M&A s-au redus considerabil pana la 25% din nivelul anului 2008.

Din punct de vedere politic, lucrurile se vor linisti incepand cu anul 2010. Guvernul va fi gata de votat sau tara va fi intr-o criza structurala anuntandu-si falimentul. una din doua.

Speram ca anul 2010 sa aduca mai multa liniste in Romania si sa genereze profiturile necesare dezvoltarii economiei nationale.